În fiecare an, în data de 28 aprilie se sărbătoreşte Ziua internaţională a sănătăţii şi securităţii în muncă, care pentru anul 2013 are ca tema aleasa de Organizaţia Internaţionala a Muncii (OIM) „Prevenirea Bolilor profesionale”. Cu această ocazie, Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Dolj a prezentat aspectele specifice ale morbidităţii profesionale în judeţul Dolj, aşa cum rezultă ele dintr-un material întocmit de specialiştii Colectivului de Medicina Muncii din cadrul Compartimentului de Evaluare Factori de Risc din Mediul de Viaţă şi de Muncă al DSP Dolj.
Incidenţa bolilor profesionale în judeţul Dolj ca şi la nivel naţional este în scădere datorită unei monitorizări mai bune a locurilor de muncă şi instituirea unor măsuri de profilaxie adecvate. De asemenea, incidenţa este scăzută şi prin cazurile de subdiagnosticare şi nesemnalare a bolilor profesionale.
Situaţia Bolilor Profesionale în judeţul Dolj în ultimii 5 ani este următoarea: 2008: 232 boli profesionale semnalate, 41 boli profesionale infirmate, 191 boli profesionale declarate; 2009: 241 boli profesionale semnalate, 7 boli profesionale infirmate, 234 boli profesionale declarate; 2010: 149 boli profesionale semnalate, 6 boli profesionale infirmate, 143 boli profesionale declarate; 2011: 73 boli profesionale semnalate, o boală profesională infirmată, 72 boli profesionale declarate; 2012: 191 boli profesionale semnalate, 11 boli profesionale infirmate, 180 boli profesionale declarate.
Structura bolilor profesionale cu ponderea cea mai mare in judeţul Dolj a fost următoarea: boli profesionale ale aparatului locomotor, pneumoconioze, boli profesionale ale aparatului respirator, hipoacuzie şi surditate profesională, astm bronşic profesional, rinită alergică profesională, intoxicaţii cronice profesionale, alte boli profesionale,
Bolile profesionale provocate de suprasolicitarea aparatului locomotor s-au situat pe primul loc în structura morbidităţii judeţului Dolj şi în concordanţă cu tendinţele mondiale. Din totalul de 149 de boli profesionale înregistrate în judeţul Dolj în 2010, un număr de 68 sunt cauzate de suprasolicitarea osteo-musculo-articulară, comparativ cu anul 2009 când din totalul de 241 de boli profesionale înregistrate, un număr de 81 au fost cauzate de suprasolicitarea osteo-musculo-articulară. În anul 2011, din totalul de 73 de boli profesionale, un număr de 28 au fost cauzate de suprasolicitarea osteo-musculo-articulară, iar în anul 2012 din totalul de 191 de boli profesionale, un număr de 110 au fost cauzate de suprasolicitarea osteo-musculo-articulară. După o tendinţă de scădere a afecţiunilor musculo-scheletale de etiologie profesională, se observă o uşoară creştere a acestora în anul 2012.
În anul 2012 au fost declarate un număr de patru cazuri de astm bronşic de etiologie profesională şi un caz de rinită alergică profesională. În anul 2012 a fost un număr total de 36 de cazuri comparativ cu anul 2011 când s-au înregistrat un număr de 23 de cazuri.
Studiul morbidităţii profesionale în judeţul Dolj evidenţiază o serie de aspecte de ansamblu, dar şi specifice care ne conduc la următoarele concluzii:
1. Deşi au o tendinţă de scădere în timp, existenţa bolilor profesionale necesită măsuri energice din partea angajatorilor în crearea unor locuri de munca sănătoase pentru a preveni apariţia acestor boli, în echipă cu ceilalţi specialişti din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
2. Identificarea corectă a riscurilor profesionale şi supravegherea acestora la locul de muncă reprezintă domeniul de bază al activităţii lucrătorului desemnat şi a medicilor de medicina muncii; în acest context se impune accesul la servicii de medicina muncii pentru toţi lucrătorii din România, indiferent de locul de muncă, pentru cuprinderea reală a acestor probleme.
3. Medicul de medicina muncii este consilier al angajatorului în problemele de management al riscului pentru sănătate, ca şi de promovare a sănătăţii la locul de muncă, participă ca membru al comitetului de sănătate şi securitate în muncă, având datoria de a semnala şi comunica riscurile profesionale, pentru luarea de către cei responsabili a unor măsuri precoce de profilaxie tehnico-organizatorică şi medicală.
