Un articol semnat de Vlad Mixich şi publicat luni pe HotNews.ro, care făcea referire la frecvenţa tot mai crescută a operaţiilor de cezariană din România, a iscat un val de comentarii contradictorii. Cert este că mai mult de jumătate dintre copiii români nu se mai nasc pe cale naturală, iar procentul este în continuă creştere.
În România, naşterile prin cezariană par să ia, treptat, locul naşterilor pe cale naturală. Tot mai multe mame şi medici preferă ca naşterea să se facă prin cezariană, principalul motiv invocat de paciente fiind frica de durerea provocată de travaliu. Şi medicilor pare să le fie mai la îndemână o operaţie de cezariană decât naşterea pe cale naturală, „pentru că este mai sigură“, după cum susţine prof. univ. dr. Nicolae Cernea, şeful Secţiei de obstetrică-ginecologie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova. „Această problemă ţine şi de situaţia conflictuală care există la noi în ţară între medici şi pacienţi, şi de teama medicului de a avea un eşec la naştere, indiferent că ea este naturală sau prin cezariană, lucru absolut imprevizibil şi în cel mai sigur loc din lume. De aceea, medicii preferă operaţia prin cezariană, pentru că este mai sigură. Este ca şi cum ar conduce o maşină cu ABS, ESP, cu toate sistemele de siguranţă, dar la viteză foarte mare“, a explicat dr. Nicolae Cernea, care susţine că fiecare dintre cele două tipuri de naşteri are anumite indicaţii, contraindicaţii şi riscuri privind atât mama, cât şi copilul.
„Progresul medicinei în ceea ce priveşte anestezia şi antibioterapia în ultimii 50 de ani a făcut ca operaţiile să fie din ce în ce mai sigure, astfel încât numărul de cezariene a crescut foarte mult. Indicele optim de cezariene este foarte greu de stabilit. În general, se admite în obstetrica clasică faptul că un procent de 10% din naşteri nu ar putea să decurgă pe cale naturală, fiind obligatorie operaţia cezariană în ceea ce o priveşte pe mamă, nu şi copilul, neavând nici o asigurare asupra copilului. Indicele curent în ţările cu o medicină de bună calitate, dar care respectă în general şi regulile, este de 18-20%, însă, în mod normal, indicele de cezariene nu ar trebui să depăşească 27-28%, adăugând foarte multe indicaţii. La noi în ţară, în ultimii 20 de ani există o creştere constantă a numărului de cezariene, astfel încât, de exemplu în secţiile noastre, acesta atinge cam 55-60% din naşteri. Adică, din zece femei, cinci-şase aleg să nască prin cezariană. În clinicile private, indicele de cezariană merge până la 90%. Şi noi suntem extrem de alarmaţi de această situaţie“, a mai spus prof. univ. dr. Nicolae Cernea, menţionând că această situaţie se întâlneşte în toată ţara.
„Riscurile cresc cu numărul de cezariene care apar“
De ce s-a ajuns aici? Aceasta ar fi întrebarea la care se caută un răspuns. Deşi naşterea prin cezariană implică unele complicaţii la mamă, care pot apărea mai târziu, femeile aleg această variantă de teamă. „Abuzul de cezariene nu este cauzat, în primul rând, de medic – dar el ar trebui să-şi impună punctul de vedere – ci de cererea pacientului, fie că este la modă, fie că se teme de durerea de la naştere, fie de situaţii locale“, afirmă dr. Nicolae Cernea. „Fenomenul are foarte multe cauze, iar una dintre ele este această durerea la naştere, care încă nu poate fi combătută, deşi se încearcă de foarte multă vreme acest lucru. Mai există şi factori care ţin de mamă, care doreşte să fie cât mai asigurată pentru momentul naşterii, fără să ia în calcul complicaţiile care pot apărea mai târziu, la 35 de ani, la 40 de ani, la 15-20 de ani după operaţia de cezariană. Apoi, nu se ţine cont de numărul de copii pe care şi-i doreşte. Aproape sigur se pot face două cezariene, maximum trei. Sunt şi situaţii în care se pot face mai multe la aceeaşi persoană, dar riscurile cresc cu numărul de cezariene care apar“, susţine dr. Nicolae Cernea.
Acesta a mai menţionat că, în prezent, „nu ne întreabă nimeni de ce facem atâtea cezariene“ şi că singura limitare ar fi cea de natură economică, „în sensul că o cezariană este de două ori mai scumpă decât o naştere pe cale naturală, mă refer la costurile intervenţiei, materiale sanitare, medicamente, durată de spitalizare“. „Pe de altă parte, sunt costurile pe termen îndelungat în ceea ce priveşte mama, aşa-numita morbiditate, adică bolile care pot surveni mai târziu din cauza operaţiei de cezariană, care nu sunt luate în seamă nici de pacientă, nici de medic. Şi mai este ceva: în momentul în care fătul se extrage rapid şi brutal există posibilitatea unor mici hemoragii cerebrale, a unor incapacităţi de adaptare, cresc şi costurile de îngrijire ale copilului atât în spital, cât şi ulterior“, a mai spus şeful Secţiei de Obstetrică-Ginecologie a SCJU Craiova.
„În literatura de specialitate nu există cezariană programată“
Un exemplu concret în ceea ce priveşte raportul naşterilor prin cezariană faţă de cele normale este cel de la Maternitatea Spitalului „Filantropia“ din Craiova, unde ieri, din cele cinci naşteri înregistrate, patru erau prin cezariană, indicele operaţiilor de cezariană de aici fiind de 70%, conform datelor oferite de unitatea medicală. Asta, deşi medicii de aici afirmă că un copil născut prin cezariană se adaptează cu dificultate, rămânând cel puţin 24 de ore la Terapie Intensivă pentru stabilizare. „De multe ori, naşterea prin cezariană se face la solicitarea pacientei, dar la un moment dat şi medicul are un cuvânt decisiv, pentru că se ia în calcul şi binele mamei sau al copilului. În literatura de specialitate nu există termenul de cezariană programată, dar ea se practică. Fătul din intrauterin trebuie să facă o tranziţie la viaţa extrauterină, iar copilul născut prin cezariană programată se adaptează cu dificultate şi, într-un procent semnificativ, aceştia rămân cel puţin 24 de ore la Terapie Intensivă pentru stabilizare. O mamă care naşte normal îşi poate alăpta copilul şi după o oră, în timp ce o lehuză prin cezariană, de obicei se mobilizează şi îşi poate ţine pruncul în braţe abia a doua zi. Mai mult, relaţia mamă – copil se stabileşte mult mai greu după o naştere prin cezariană, pe când la o naştere normală relaţia se realizează rapid şi mult mai eficient. În perioada travaliului, se secretă cel puţin 22 de substanţe care pregătesc organismul mamei pentru naşterea naturală, iar asta e cel mai important pentru copil“, susţine dr. Mirela Siminel, şefa Secţiei de neonatologie de la Spitalul „Filantropia“.
„Mamele aleg să nască prin cezariană de multe ori de teama travaliului, fără să se gândească la consecinţele pe termen lung pentru ele şi copil, cum ar fi durerile de după cezariană, ca după orice altă operaţie, durerile chiar şi după vindecare. Dar aceste dureri sunt preferate celor de scurtă durată, cât ţine travaliul şi expulzia. Mai nou, s-a creat şi o modă în această privinţă, a naşterii prin cezariană: dacă prietena cea mai bună a mers pe această cale sau vreo vedetă, şi eu fac la fel“, a mai spus dr. Mirela Siminel. „Am două naşteri, ambele prin cezariană. La prima a fost solicitarea mea, de teamă, la cea de-a doua s-a impus cezariana. Senzaţia după cezariană este neplăcută, te doare foarte rău operaţia în condiţiile în care copilul te solicită, te ridici foarte greu. Eu nici acum nu simt muşchiul unde am fost tăiată. Am avut mici probleme şi cu copiii, ambii se înecau cu lăptic până să stea în fund“, susţine o mămică de 31 de ani, care a născut prima dată la 25 de ani.
Concluzia în această situaţie a expus-o prof. univ. dr. Nicolae Cernea: „Cel mai important este ca după o naştere fără chinuri o mamă să plece acasă sănătoasă, cu un copil sănătos. Acestea sunt lucrurile care trebuie să ghideze orice medic şi orice femeie atunci când naşte. Cert este că există un abuz foarte mare în privinţa operaţiilor de cezariană, un indice de 30% ar fi arhisuficient şi pentru siguranţa medicului, şi pentru cea a pacientei“.
Sfatul specialistului
Prof. univ. dr. Nicolae Cernea, şeful Secţiei de obstetrică ginecologie a SCJU Craiova, le sugerează femeilor ca, până la vârsta de 30 de ani, să nască pe cale naturală. „Sugestia pe care o dau pacientelor, gândindu-mă ca la propria fiică, este ca până la 30 de ani să aibă opţiunea primară de naştere pe cale naturală, în afara circumstanţelor cu indicaţii absolute, între 30 şi 35 de ani opţiunea poate fi discutabilă, iar după 35 de ani, din cauza mai multor modificări, naşterea să fie mai de grabă prin cezariană, decât pe cale naturală“, a precizat dr. Nicolae Cernea. „Pentru cezariană ar exista indicaţii materne, adică mama nu poate să nască sub nici o formă pe cale naturală, indicaţii pentru făt, când acesta ar avea foarte mult de suferit la o naştere normală şi atunci se face cezariană pentru a-l salva, indicaţii pentru alte boli, precum HIV, hepatită, pentru a nu se transmite la făt, dar mai sunt şi indicaţii relative, circumstanţiale, în care vina le aparţine atât medicului, cât şi pacientului, pentru că nu reuşesc să ajungă la un punct comun“, mai spune dr. Nicolae Cernea.
