16.2 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalFântâna secretă şi misterele din adâncuri

Fântâna secretă şi misterele din adâncuri

Astăzi, alte poveşti şi semne de întrebare care invită la cercetare se nasc din murmurul izvorului ce umple o fântână secretă, adăpostită de zidurile încărcate de istorie ale Colegiului Naţional „Carol I“ din Craiova.

Fântâna secretă sau cavoul medieval din podeaua clasei a stârnit interesul elevilor din clasa a X-a E a Colegiul Naţional „Carol I“.Dragoş Ionuţ Grămescu, Caroline Maria Cotarcea, Andreea Maria Moraru, Ionuţ Antoniu Gherlan, Florin Andrei Rusu, Andrei Ţuiu, Dorian Dascălu, Alexandru Mihai Tănase, Andrei Umbriţă, Bogdan Radu Urîtu, Mihaela Roxana Bîrdău, Raluca Ştefania Diaconu, Andra Protopopescu, Raluca Postolache s-au alăturat fără nici o ezitare dirigintei lor, profesor doctor Daniela Nedelcuţ, în cadrul proiectului „Fântâna secretă şi alte descoperiri într-o şcoală veche – Colegiul «Carol I»“.
„Reînvierea trecutului, reîmprospătarea misterului şi a interesului pe care viaţa de acum câteva secole le exercită asupra noastră“ au fost motivele suficiente pe care le-a găsit eleva Raluca Diaconu pentru a se alătura colegilor ei în încercarea de a descoperi secrete, poveşti ascunse între pereţii instituţiei, unde astăzi îşi perfecţionează cunoştinţele pentru a răzbate în viaţă.

Întrebări ce caută răspuns

„Cine să-şi fi făcut un cavou zidit acum 300-400 de ani?“, este întrebarea care se naşte în mintea Carolinei Cotracea, odată cu aflarea poveştii cavoului descoperit în podeaua unei clase, în urma unor lucrări de consolidare a Colegiului. Răspunsul îl caută încă alături de colegii săi în cadrul proiectului iniţiat de diriginta clasei. Misterul e cu atât mai mare şi întrebarea îşi caută cu atât mai asiduu un răspuns de vreme ce realizarea unui astfel de mormânt, cavou, nu era la îndemâna oricui. „Să fi fost oare osemintele vreunui membru al familiilor Bibescu şi Ştirbei sau urmaşilor lor, ctitori ai Bisericii «Sfânta Treime», care se află în vecinătate?“. Din păcate, nimeni nu mai poate elucida acest mister, căci „oasele, unele sparte, au fost aruncate odată cu molozul în curtea şcolii. Recuperate parţial, au fost puse într-o pungă albă din plastic, dar punga nu a mai fost de găsit. Profesorilor şi elevilor şcolii nu li s-a permis accesul pe şantier… Oficialităţile au hotărât descărcarea de sarcina arheologică, iar mormântul a fost distrus şi acoperit cu beton“, precizează profesorul doctor Daniela Nedelcuţ.
Dezamăgirea născută din neînţelegerea gesturilor unor oameni, care ar fi trebuit să nu treacă cu atâta uşurinţă pe lângă o astfel de comoară a trecutului nostru pe aceste meleaguri, macină astăzi minţile liceenilor. „Avem colegi urmaşi ai familiilor Bibescu şi Ştirbei şi s-ar fi putut face analize ADN. Din păcate, acum nu se mai poate“, îşi exprimă regretul Raluca Diaconu, elevă în clasa a X-a E.

Mister acoperit cu ciment

Cercetările întreprinse de profesorul doctor Daniela Nedelcuţ asupra cavoului din podeaua clasei conduc către o singură ipoteză. Se pare că mormântul a făcut parte din vechiul cimitir de pe lângă Biserica „Sfânta Treime“ . „Mormântul trebuie să fi aparţinut vechiului cimitir al Bisericii «Sfânta Troiţă», ctitorită la 1768 de stolniceasa Dumitrana Ştirbey, pe moşia familiei, care includea şi actuala curte a liceului. Mormântul se află la aproximativ 25 m de gardul cu clopotniţă al bisericii, chiar peste drum. Acesta din urmă a fost iniţial zidul chiliilor construite imediat după 1811 de Catinca Ştirbey, după dorinţa testamentară a soţului ei, vornicul Barbu Ştirbey. E posibil ca mormintele să fi fost strămutate sau acoperite pentru că nu mai existau 20 de ani mai târziu. În 1832, marele ban Barbu Ştirbey (viitorul domn) a cedat terenul de peste drum de mănăstire pentru 300 de galbeni ca să se construiască localul pentru Şcoala Centrală (înfiinţată şase ani mai înainte). Construcţia a început în 1834. Era primul local al Liceului «Carol», aşa cum apare el în tabloul «1857 Hora Unirii la Craiova», realizat de fostul elev al şcolii, Theodor Aman. Mărturii datând din prima jumătate a secolului al XIX-lea vorbesc despre o grădină în faţa Şcolii Centrale, între şcoală şi Biserica Ştirbey, şi despre drumul care coboară între grădină şi zidul mănăstirii. Acest lucru conduce spre ideea că mormintele, ca şi cavoul descoperit sub podeau clasei, trebuie să fi fost strămutate sau nivelate între 1812 şi 1831, mult înaintea construirii actualului local al liceului (1893), având în vedere faptul că Legea Sanitară din 1867 prevedea nivelarea cimitirelor de pe lângă bisericile din Craiova.
Atunci, în 1893, trebuie să fi fost descoperit de constructori şi «răvăşit», dar nu şi distrus. Oasele, chiar şi cele sparte, au fost reaşezate în mormânt, la picioare, după obiceiul creştinesc. Suntem ispitiţi să bănuim o anume grijă a constructorilor de acum mai bine de 120 de ani, ca să nu profaneze mormântul. Acesta a rămas întreg ca formă“.
Povestea lui nu a mai putut fi astăzi desluşită. Din păcate, cimentul l-a acoperit, iar osemintele au dispărut.

Povestea Fântânii secrete

Misterul Fântânii secrete, care a fost descoperită în urmă cu şase ani în urma unor lucrări de consolidare la clădirea Colegiului „Carol I“, este altă parte din istorie, care stârneşte, incită şi astăzi. Spectaculosul puţ, cu pereţi zidiţi în cărămidă mică, dreptunghiulară a născut diverse ipoteze.
Iniţial, s-a crezut că acesta este un puţ de acces în reţeaua de tuneluri subterane ale Craiovei Medievale. Când s-a scos apa din fântână, s-a observat pe fundul puţului cel puţin un tunel cu pereţii zidiţi, pe care apa a venit imediat şi a umplut fântâna în 20 de minute. Nu se ştie încă unde este izvorul de unde vine apa, chiar şi azi, cu traseul neafectat de fundaţiile construcţiilor din jur. Rămâne astfel o pistă deschisă cercetării.
„A doua presupunere legată de fântână este şi mai interesantă. Informaţia provine din jurnalul lui Nicolae Iorga. Acesta spune că există ceva special în clădirile construite de Carol, şi anume două tuneluri de evacuare, la fel ca şi casele familei Hohenzollern din Germania.
El spunea că la a şaptea cărămidă de la gura puţului se află intrarea într-un tunel, marcată de cărămizi în formă de V. Dacă loveşti cu piciorul în capul vulturului intri în cel de-al doilea tunel“, menţiona în cercetarea sa din cadrul proiectului „Fântâna secretă şi alte descoperiri într-o şcoală veche – Colegiul «Carol I»“ elevul Urîtu Bogdan Radu.
Pe de altă parte, accesoriile metalice din interiorul fântânii au condus la ideea că aceasta face parte din primul sistem de alimentare cu apă curentă a şcolii. Interesant este faptul că, între anii 1893-1895, nu exista alimentare cu apă curentă a urbei. Se presupune că în şcoală a fost montată o pompă cu aburi sau „locomobilă“ ori „cu foc“ pentru că ea putea servi şi la încălzirea apei pentru calorifere. Ipoteza este susţinută de faptul că sala fântânii are legătură cu alte săli mai mici, toate trei plasate la extremitatea clădirii, locaţia fiind avantajoasă pentru funcţionarea sistemului apă-încălzire. „Este de presupus că, în 1923, s-a trecut la un nou sistem de alimentare cu apă, pentru că atunci a început construirea aripii de răsărit a Colegiului de astăzi şi a etajului al doilea peste toată clădirea. Alimentarea proprie cu apă nu mai asigura necesarul pentru încă un etaj şi pentru anexă, spaţii pentru care fântâna cu pompă nu fusese proiectată“, ne destăinuie Daniela Nedelcuţ.
Fântâna a fost, probabil, închisă, „amenajată sub podea“, nu distrusă, deşi aripa în care se află a fost refăcută „din temelii“ după incendiul din 1930 de către celebrul antreprenor italian Giovanni Peressutti, cel care construise în 1923 şi etajul al doilea al clădirii.
Fântâna secretă aduce şi azi apă proaspătă în puţ şi odată cu ea poveştile urbei din negura timpului.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS