http:http://www.youtube.com/watch?v=3mwDRArSxw0
Muzeul de Artă din Craiova se află, din octombrie 2010, într-un amplu proces de consolidare şi restaurare. În timpul lucrărilor au fost descoperite un plafon lucrat în imitaţie de lemn, dar şi cinci şemineuri în subsolul clădirii, care datează de la începuturile construcţiei.
Muzeul de Artă din Craiova este un loc în care domneşte măreţia. Inaugurată în vara lui 1954, în palatul fostului mare negustor Jean Mihail – ridicat între 1900 şi 1907, după planurile arhitectului francez Paul Gottereau -, instituţia poartă în construcţia sa veche multe surprize. Directorul său, Florin Rogneanu, care, practic, a crescut în acest muzeu, a povestit că, în timpul lucrărilor de consolidare şi restaurare, s-au găsit mai multe lucruri inedite. „Au fost descoperite cinci şemineuri originale ale clădirii. Se ştia că palatul a avut trei şemineuri, dar acum au fost găsite cinci în pivniţă, care era un apendice fără lumină. Patru dintre ele sunt din marmură albă-galbenă, iar unul este din ciment“. Potrivit directorului, acestea sunt într-o stare proastă, iar restaurarea ar costa 10.000 de euro pentru fiecare, asta dacă ar fi adusă o echipă de cinci oameni care să lucreze la fiecare, timp de o lună.
Un alt lucru interesant descoperit în muzeu a fost cel din mica sufragerie (Cabinetul Brâncuşi), mai exact un plafon lucrat în imitaţie de lemn cu casete laterale. „Am vorbit cu o serie de artişti, şi la bulgari se întâmplă la fel. În afară se prevăd fonduri pentru lucrări neprevăzute, dincolo de bugetul alocat restaurării“, spune Rogneanu, care completează cu faptul că, pentru a fi restaurate individual, acestea trebuie să treacă prin alte aprobări.
Lift pentru persoanele cu dizabilităţi
În toate camerele Muzeului de Artă este zarvă mare. Miroase a lacuri de tot felul şi în aer se ridică praful caracteristic lucrărilor. Pe corpurile înalte ale schelelor, oamenii muncesc pentru a pune la punct detalii migăloase, cum ar fi chituirea uşilor din lemn sau lipirea foiţelor de aur pe diversele elemente de decor. „Înainte, la consolidare, lucrau cam 120 de persoane. Acum, la munca de detaliu, au rămas 60“, explică directorul instituţiei despre echipa de restauratori a Muzeului de Artă, condusă de pictorul Gheorghe Nicolae Jack, atestat UNESCO. Până acum, investiţiile făcute în restaurarea frumoasei clădiri s-au ridicat la nouă milioane de euro, iar proiectul, depus de Consiliul Judeţean Dolj, prevede şi rezistenţa la un cutremur de 7,9 – 8,2 grade pe scara Richter. Candelabrele au fost refăcute şi ele, căci au fost grav afectate de cutremurul din anul 1977. Acestea vor putea fi admirate mai ales în vestita Sală a Oglinzilor, care va avea aceeaşi capacitate ca până acum, de 100 de locuri, având în vedere că normele de siguranţă nu permit o capacitate mai mare la dimensiunile sălii.
Singura intervenţie majoră care s-a făcut în vechiul monument a fost un lucru mai mult decât folositor. „S-a aprobat un lift care urcă până la etaj. Este util şi persoanelor cu dizabilităţi, dar şi celor care transportă lucrări din depozit. Până acum se cărau cu spatele. Gândiţi-vă că sunt sculpturi din marmură care au 500-600 de kilograme“, explică directorul Rogneanu. În prezent, clădirea are şi un sistem de supraveghere şi control, ce numără aproximativ 30 de camere de luat vederi, o „pază“ completată, în timpul renovării, şi de identificarea echipei ce a lucrat şi lucrează la acest proiect. „Tuturor li s-au făcut copii după buletin, pentru siguranţă“, spune directorul. De remarcat este şi faptul că, în timpul lucrărilor, toate depozitele au fost mutate după constructor, în funcţie de ordinea în care au fost refăcute încăperile.
„Avem toţi marii maeştri ai artei româneşti“
Data la care va fi deschis muzeul rămâne încă incertă. Deşi lucrările se desfăşoară într-un ritm alert, oamenii muncind de la 7.30 până la 22.00, nu poate fi stabilită o dată exactă de încheiere a lor. Şi, oricum, conform legislaţiei în vigoare, amintită de Florin Rogneanu, „pentru un spaţiu nou construit, renovat sau restaurat, trebuie să treacă cel puţin trei – şase luni de la terminarea lucrărilor, timp necesar pentru asigurarea stabilizării microclimatului interior“. Acesta a spus, totuşi, că Muzeul de Artă ar putea urma exemplul Muzeului Olteniei, în ceea ce priveşte expoziţia organizată pentru ca publicul larg să vadă schimbările prin care a trecut, de-a lungul lucrărilor, ansamblul de elemente al muzeului.
Impresionant atât din punctul de vedere al arhitecturii, cât şi din cel al colecţiilor pe care le are în patrimoniu, Muzeul de Artă avea, înainte de începerea lucrărilor, o medie de 27.000 de vizitatori pe an. Nu se poate vorbi despre obiectele speciale din custodia instituţiei fără să amintim cea mai valoroasă colecţie de artă din România (colecţia de sculpturi Constantin Brâncuşi), cea mai mare şi importantă colecţie Theodor Aman, cea mai vastă colecţie Eustaţiu Stoenescu, dar şi cea mai amplă şi valoroasă colecţie Ion Ţuculescu. Să nu uităm că din colecţia Brâncuşi fac parte „Bustul lui Vitellius“, prima sculptură muzeală din lume, dar şi o cutie şi un scaun ce aparţin perioadei artizanale a sculptorului român. „Avem toţi marii maeştri ai artei româneşti, după Muzeul Naţional, iar la Brâncuşi îi batem, de departe, pe toţi“, spune cu mândrie Rogneanu.
Planuri pentru Pavilionul Brâncuşi
În ceea ce priveşte Pavilionul Brâncuşi, directorul are deja o idee despre cum va fi structurat. „Noi deja ne gândim la proiectul acesta, acolo unde se vor muta şi lucrările Brâncuşi. Pavilionul va avea o sală multifuncţională, o sală de documentare, unde pot veni oamenii să găsească date despre Brâncuşi, o sală mai mică pentru copii de vârstă mai mică, unde vor învăţa să facă modelaje după lucrările sculptorului, dar şi o mică galerie de artă contemporană, unde să invităm câte un artist român, pentru care va fi o onoare să-şi expună lucrările alături de cele ale lui Brâncuşi“.
