24.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalProstia autorităţilor, paguba craiovenilor

Prostia autorităţilor, paguba craiovenilor

Mii de craioveni care au cumpărat case şi apartamente construite din fondurile statului ar putea avea probleme tocmai din cauza neglijenţei instituţiilor care le-au vândut respectivele imobile. Pentru că nu au respectat legea, contractele respective ar putea fi declarate nule.

Regimul comunist i-a făcut proprietari pe români pe apartamentele în care locuiau. În rate sau cu banii jos, oamenii şi-au cumpărat apartamentele sau casele repartizate de stat. După 1990, nu toţi reuşiseră să achite integral imobilele în care locuiau, aşa că ori au făcut rost de diferenţa de bani, ori au continuat să plătească ratele. Cum domeniul imobiliar era slab reglementat, în timp au apărut legi care au stabilit cadrul legal în care se puteau cumpăra locuinţele care se mai aflau în proprietatea statului. Vânzările s-au făcut haotic, nu exista o evidenţă clară a proprietăţilor, astfel că, în 1996, a apărut Legea cadastrului, modificată şi ea succesiv în anii ce au urmat. Apariţia ei a adus o rază de lumină în hăţişul imobiliar. Cea mai importantă reglementare pe care a adus-o a fost obligativitatea întocmirii documentaţiei de cadastru a imobilelor supuse vânzării, a intabulării lor în cartea funciară, deci aducerea la lumină a tranzacţiilor imobiliare. În felul acesta, statul a început să aibă o evidenţă a numărului de proprietari şi proprietăţi. Practic, nimic nu se putea vinde până când nu exista documentaţia cadastrală, iar contractele de vânzare-cumpărare trebuia legalizate la notarii publici.

Între „nu am avut bani…“

În Craiova, două instituţii s-au ocupat de vânzarea caselor, apartamentelor şi a spaţiilor comerciale construite de stat pe vremea comuniştilor: Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public, aflată în subordinea primăriei, şi Regia Autonomă Invest din subordinea Consiliului Judeţean Dolj, actuala Direcţie de Pază şi Servicii. Prima se ocupa de vânzarea spaţiilor comerciale, cea de-a doua – de vânzarea caselor şi apartamentelor. Indiferent cine a fost administratorul acestor bunuri şi cine le-a vândut craiovenilor, proprietarul de drept iniţial a fost municipiul Craiova. Marea problemă, despre care nimeni nu a suflat o vorbă până acum şi pe care GdS a descoperit-o la sesizarea unui cititor, este faptul că respectivele contracte de vânzare-cumpărare încheiate de RAADPFL şi Invest de o parte şi craioveni pe de altă parte nu au respectat cerinţele legii. Înainte de vânzare, imobilele care au fost vândute nu au fost intabulate, deci nu s-a respectat Legea cadastrului, şi nici nu au fost legalizate la notar. Craiovenii, cumpărători de bună-credinţă, au încheiat nişte contracte care nu sunt legale. Întrebaţi cum a fost posibil aşa ceva, actualii oficiali ai regiilor ridică din umeri sau spun că nu erau obligaţi să intabuleze bunurile pe care le-au vândut.
„Toate spaţiile pe care le-am dat după apariţia Legii cadastrului au fost vândute de Regie fără intabulare, din lipsă de fonduri. Când cumpărătorul a avut posibilitatea să susţină aceste cheltuieli, atunci am încheiat contractul în formă autentică“, a explicat Simona Mitroiescu, şef Birou contracte fond locativ din cadrul RAADPFL. Prin urmare, spaţii comerciale, dar și spaţii destinate locuirii au fost vândute fără ca ulterior cele două părţi să mai ajungă la notar. Singurii care au contracte de vânzare-cumpărare autentificate la notar sunt craiovenii care au făcut intabularea pe propria cheltuială. Numai că acest lucru este contrar prevederilor legale. „Vânzătorul are obligaţia să depună la notar documentaţia necesară încheierii contractului de vânzare-cumpărare. Notarul nu va autentifica contractul fără încheierea de carte funciară“, a explicat Gheorghe Ciovică, reprezentantul Camerei Notarilor Publici Craiova. Dacă astfel de înţelegeri legate de plata documentaţiei cadastrale pot avea loc între două persoane private, fie fizice, fie juridice, nu acelaşi lucru se întâmplă atunci când vine vorba despre o instituţie a statului. Nimeni nu a putut explica cum a justificat şi cum a trecut în contabilitate RAADPFL sumele primite de la cumpărătorii obligaţi să achite singuri costurile intabulării care reveneau de fapt regiei.

…şi „nu eram obligaţi“

Dacă regia primăriei măcar recunoaşte că a încălcat legea dând vina pe lipsa banilor, regia Consiliului Judeţean susţine că nu era obligată să intabuleze proprietăţile vândute şi să legalizeze contractele. „Noi doar am vândut locuinţe, case şi apartamente care au aparţinut RAADPFL, pentru care luam un comision de 1% din valoarea lor. Noi ne-am supus Decretului-Lege nr. 61/1990 şi Legii nr. 85/1992. Tot ce am făcut este perfect legal. Nu trebuia să intabulăm şi nici să legalizăm contractele“, a declarat directorul adjunct al Direcţiei de Pază şi Servicii din cadrul CJ Dolj, Gheorghe Voicu.
Directorul Oficiului de Cadastru şi Pubiclitate Imobiliară Dolj, Remulus Chiţu, îl contrazice şi spune că orice imobil vândut trebuia intabulat înainte, iar contractul – legalizat la notar. El a adus ca argument Regulamentul nr. 634/2006, care stabileşte cadrul general al cadastrării în România, şi Legea nr. 7/1996 a cadastrului. La articolul 46, legea spune că imobilele ce aparţin domeniului public şi domeniului privat al statului sau, după caz, al unităţii administrativ-teritoriale se vor înscrie în cărţi funciare speciale ale unităţii administrativ-teritoriale pe care sunt situate, cu excepţiile prevăzute de lege. Aceste cărţi funciare speciale se ţin de către birourile teritoriale ale oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară. Mai departe, legea spune următoarele la art. 47: „Intabularea sau înscrierea provizorie poate fi cerută de orice persoană care, potrivit înscrisului original, hotărârii judecătoreşti sau hotărârii autorităţii administrative, urmează să strămute, să constituie, să modifice, să dobândească sau să stingă un drept tabular“. Iar la art. 58 cu 1, legea prevede următoarele: „În cazul imobilelor proprietatea publică a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, intabularea se realizează la cererea conducătorului instituţiei publice centrale sau locale, după caz, în baza actelor de proprietate, iar în lipsa acestora, a extraselor de pe inventarul centralizat al bunurilor respective, certificate pentru conformitate“. Pentru a face o comparaţie între modul de acţiune al instituţiilor statului, trebuie spus că la Consiliul Judeţean Dolj, instituţia care patronează practic Direcţia de Pază şi Servicii unde lucrează directorul Gheorghe Voicu, orice tranzacţie a fost însoţită obligatoriu de cadastru, intabulare şi legalizare la notar. Anual, în bugetul Consiliului se prevăd sume cu destinaţie specială, folosite la orice modificare patrimonială. Dacă se vinde sau se concesionează ceva, acest lucru se face după respectarea paşilor legali.

Proprietar, bun de aruncat în stradă

Vânzările făcute anapoda au făcut deja „victime“. GdS a prezentat cazul craioveanului Cristofir Vasile, în ediţia din 8 ianuarie.
Altă situaţie se întâlneşte la imobilul din strada Olteţ, nr. 31. Aici, familia Cotoran a cumpărat în anul 1998 o garsonieră la mansarda unei case naţionalizate, iar ca ea au mai făcut încă alte cinci familii. Până în anul 2005, terenul aferent, curte şi cel de sub imobil – 75,57 mp, a aparţinut Primăriei Craiova, care nu a făcut cadastru pe el. Ulterior, parte din imobil şi terenul au fost restituite prin dispoziţie de primar (Dispoziţia nr. 3.974/20.01.2005) altei persoane care a cumpărat drepturile litigioase de la moştenitori. Urmarea: ceilalţi proprietari au rămas cu casele „în aer“, mereu la mâna proprietarului care le îngrădeşte dreptul de folosinţă. „Noi am tot solicitat să facem cadastru pe locuinţă şi pentru terenul pe care ar fi logic să-l deţinem odată cu locuinţa pe care suntem proprietari, dar primăria ne-a dat în fiecare an răspunsuri diferite. Între timp, proprietarul a cumpărat celelalte apartamente de la ceilalţi deţinători şi face presiuni asupra noastră. În 2007, ne-au spus că terenul nu poate fi intabulat, pentru că a fost restituit în baza Legii nr. 10/2001. În 2009, ne-au răspuns că terenul aparţine proprietăţii private a municipiului Craiova, iar, în 2010, că s-a dat terenul proprietarului, dar nu s-a respectat punctul 2 din Dispoziţie, adică să avem un drept de folosinţă“, a spuse Sonia Cotoran, proprietarul apartamentului.
La fel de surprinzătoare este reacţia reprezentanţilor Primăriei Craiova, care tind să meargă din greşeală în greşeală şi care spun că astfel de craioveni, precum familia Cotoran, să vină să solicite locuinţe la primărie pentru că riscă să rămână pe drumuri. „Să vină să solicite locuinţe la primărie, fiindcă până în martie pot fi daţi afară de către proprietar. Chiar dacă au contract de vânzare-cumpărare încheiat cu noi, ei riscă să piardă spaţiul locativ şi în acest caz solicită despăgubiri băneşti de la Direcţia Finanţelor. Noi nu putem să facem cadastru în astfel de situaţii“, a explicat şefa Direcţiei Patrimoniu din cadrul Primăriei Craiova, Adriana Câmpeanu.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS