21.7 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalDorinţele craiovenilor: venituri mai mari şi locuri de muncă

Dorinţele craiovenilor: venituri mai mari şi locuri de muncă

Ultima cercetare realizată de Institutul Social Oltenia, care a vizat populaţia Craiovei, a scos în evidenţă problemele cu care se confruntă locuitorii acestui oraş. Concluzia care se desprinde din răspunsurile oferite de craioveni este că viaţa lor nu s-a schimbat deloc în bine, ci dimpotrivă, iar crearea de mai multe locuri de muncă şi o creştere a salariilor ar fi singurele lucruri care le-ar mai îndulci existenţa. În ceea ce priveşte activitatea instituţiilor locale, cei mai mulți s-au declarat mulţumiți „în mică măsură“.
Studiul a fost coordonat de prof. univ. dr. Dumitru Otovescu, de asist. univ. dr. Gabriela Motoi şi de prep. univ. dr. Veronica Ion. Cercetarea, la care au lucrat ca operatori de interviu 40 de studenţi în anul II la Universitatea din Craiova, Specializarea Sociologie, a fost realizată pe un eşantion de 400 de respondenţi.
Cercetarea arată că locuitorii Băniei nu o duc mai bine ca anul trecut, peste 25 la sută dintre cei intervievaţi considerând chiar că viaţa lor s-a înrăutăţit. La întrebarea „cum apreciaţi în general viaţa dumneavoastră de acum, comparativ cu anul trecut“, 48,1% au răspuns că nu s-a schimbat nimic, 25,5% că ar fi „mai proastă“, iar 6% „mult mai proastă“. A existat şi un procent de 16,3% din rândul craiovenilor, care au răspuns că duc o viaţă „mai bună“, iar 3,3% că au o viaţă „mult mai bună“. În ceea ce priveşte veniturile familiei, 79,5% dintre craioveni se consideră „de condiţie mijlocie“, 14,7% că se încadrează în rândul „celor săraci“ şi doar 4,4% că ar fi „înstăriţi și îşi satisfac toate nevoile“. Restul de până la 100% sunt cei care nu au ştiut sau nu au dorit să răspundă.           

Viaţa de familie împlinită, marea mulţumire

Întrebaţi ce cred că ar trebui făcut în România pentru a li se îmbunătăţi condiţiile de viaţă, craiovenii nu au fost prea siguri în privinţa răspunsului. 22,2% au mers pe ideea creării mai multor locuri de muncă, în timp ce 21,8% nu au ştiut ce să răspundă. Totuşi, 16,7% au mizat pe creşterea salariilor, 11,7% pe schimbarea clasei politice, 5,3% pe stoparea corupţiei, acelaşi procent ca şi la îmbunătăţirea sistemului educaţional, în timp ce 4,7% cred că dezvoltarea industriei le-ar aduce o viaţă mai bună, iar 3,8% că ar trebui schimbată mentalitatea. 8,5% au precizat că „alte lucruri“.
Pornind de la aspectele vieţii pe care o duc în prezent, 42,9% dintre locuitorii Băniei se declară „nici mulţumiţi/nici nemulţumiţi“, 31,3% „mulţumiţi“ şi 17,6% „nemulţumiţi“. Pentru răspunsul „foarte nemulţumit“ au optat 4,1%, iar pentru „foarte mulţumit“ – 3%. Întrebaţi şi ce-i mulţumeşte în viaţă, 40,8% dintre craioveni au optat pentru o „viaţă de familie împlinită“, 28,8% pentru „succesul profesional“, iar 13,6% pentru „o sănătate bună“. Răspunsurile cu procente mult mai mici au fost „veniturile ridicate“- cu 4%, „realizările copiilor“ – 4%, „relaţiile cu vecinii/prietenii/rudele“ – 3,2%, „siguranţa cartierului“ – 2,4% şi „siguranţa locului de muncă“ – 0,8%.
La capitolul nemulţumiri, răspunsul „veniturile reduse“ conduce detaşat în viaţa de zi cu zi a craiovenilor, cu 70,1%, urmat de „lipsa unui loc de muncă“ – 11,9%. Restul nemulţumirilor se situează sub un procentaj de 5% şi se referă la boli (4,8%), situaţia naţională incertă (3,6%), comportamentul copiilor (2,4%), stresul/oboseala (2,4%), discuţiile contradictorii, lipsa timpului liber şi singurătatea (fiecare cu 1,2%).

Condiţiile comunitare, satisfăcătoare

Intervievaţi şi despre măsura în care sunt mulţumiţi de activitatea instituţiilor locale, majoritatea (52,5%) au răspuns „în mică măsură“, 24,4% fiind cei mulţumiţi „în mare măsură“. Mulţumiţi în „foarte mică măsură“ s-au declarat 14% dintre craioveni, iar în „foarte mare măsură“ – 3,3%. Craiovenii au fost puşi să evalueze şi anumite condiţii comunitare din oraş, iar răspunsul „satisfăcător“ a întrunit de fiecare dată procentul cel mai mare. Calitatea mediului a fost considerată „satisfăcătoare“ de 45,8% dintre cei intervievaţi, în timp ce 29,4% o cataloghează drept „proastă“, iar 23,7% „bună“. În ceea ce priveşte calitatea transportului în comun, 43,4% o consideră „satisfăcătoare“, 34,3% „proastă“, iar 18,8% „bună“. La posibilităţile de petrecere a timpului liber în Craiova, procentele se inversează puţin: „satisfăcătoare“ – 44%, „bune“ – 36,3%, „proaste“ – 17,8%. În privinţa modului în care primăria administrează comunitatea, 44,1% dintre craioveni au dat calificativul „satisfăcător“, 31,3% „prost“ şi 22,1% „bun“, 2,5% neştiind ce să răspundă.
Practica acestor cercetări a început în 1995, o dată cu înfiinţarea la Craiova a Specializării de Sociologie. Prima cercetare a fost făcută în Drobeta Turnu Severin, soldată cu monografia judeţului Mehedinţi, urmând Govora, Podari, Breasta, Gighera, Braloştiţa şi altele. Pe lângă cercetările monografice, studiile s-au îndreptat şi asupra condiţiilor de viaţă, a relaţiilor interumane, a relaţiilor cu instituţiile publice şi a problemelor pe care le întâmpină oamenii în existenţa lor socială.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS