Dincolo de problemele inerente unei mici localităţi rurale din Dolj, Coţofenii din Faţă are câteva atuuri, care o recomandă ca viitoare destinaţie turistică: apropierea de Craiova, pensiunile cu mâncare tradiţională şi o zonă de agrement pe malul Jiului. Conacul Coţofeanu, unde s-a turnat filmul „Tănase Scatiu“ în anii ‘70, şi Conacul Teişanu ar putea fi restaurate spre a aminti de măreţia de altădată a vechilor boieri.
Aflată la 18 kilometri de Craiova, pe DE 70 Craiova – Timişoara, localitatea Coţofenii din Faţă, devenită comună în 2004 prin desprinderea de Almăj, ar putea fi în scurt timp una dintre destinaţiile preferate de weekend ale locuitorilor din Bănie. Comuna are 1.800 de locuitori, conform recensământului din 2011. Satul Beharca a devenit de câţiva ani cunoscut pentru pensiunile sale cu mâncare tradiţională românească.
Anual, localitatea este reprezentată la un festival de produse tradiţionale organizat în judeţul Covasna. În 2012, a primit un premiu de excelenţă pentru prepararea şi prezentarea bucatelor. „Concursul este simplu. Ţi se dă un porc viu şi cine ştie să facă cele mai multe preparate în cel mai scurt timp câştigă. Anul acesta le-a plăcut prezentarea, dar şi produsele. Sărmăluţele, cârnăciorii, caltaboşul, totul. Plus că am făcut impresie cu produsele noastre celebre din Oltenia: zaibărul şi prazul“, a povestit primarul Constantin Cârciumaru.
Malul Jiului, o zonă înfloritoare
Zona adiacentă pensiunilor de la Beharca se anunţă înfloritoare. O firmă privată a concesionat deja balta Jiul Vechi (33 de hectare), pe care vrea să o decolmateze şi să o transforme într-o zonă de agrement. Zona va mai cuprinde o pensiune cu specific pescăresc, stadion cu instalaţie de nocturnă şi un centru spa. Zeci de hectare de teren de pe malul Jiului au fost concesionate de investitori pentru cultivarea cerealelor, a viţei-de-vie sau pentru înfiinţarea unor sere de flori. În prezent, peste 600 de hectare de teren sunt cultivate cu grâu, porumb şi floarea-soarelui. Pe alte 200 de hectare sunt plantaţii de viţă-de-vie. La DE 70, o societate privată vrea să construiască un complex format dintr-o staţie Peco, un motel şi o spălătorie auto. Tot aici, o altă firmă a concesionat trei hectare de teren pe care a realizat o seră de flori, cu expoziţie şi vânzare. „Ne bucurăm că vin investitori. Asta înseamnă atât locuri de muncă, cât şi fonduri în plus pentru bugetul comunei, din care să putem face lucrări publice“, a mai spus primarul Cârciumaru. De altfel, primăria participă împreună cu omologii din Brădeşti, Şimnicu de Sus, Mischii, Murgaşi, Melineşti şi Dănciuleşti (Gorj) la un Grup de Acţiune Locală (GAL) menit să aducă dezvoltarea comunei. În acest efort sunt angrenate şi numeroase firme private.
Conacele boiereşti aşteaptă restaurarea
Din cauza unui accident ecologic, timp de aproape un sfert de secol comuna a fost lipsită de apă potabilă. În anii ‘80, o sondă a explodat şi a afectat pânza freatică. Localnicii au fost nevoiţi să aducă apa de la câţiva kilometri. „Din 1984 până în 2007, comuna nu a avut apă potabilă. A fost un calvar pentru noi. Cărau oamenii apa cu căruţele de la o sondă de la Balta Zahariei şi de la trei puţuri, pentru consum. Prin ‘97 s-a tras o conductă de la Izvarna, s-au montat robinete şi oamenii luau apă de acolo. În 2007 am câştigat un proiect pentru introducerea apei de Izvarna în comună, iar acum toţi locuitorii beneficiază de apă potabilă de calitate. Glumind, pot spune că acum şi caprele beau apă de Izvarna“, a mai povestit primarul Cârciumaru. Printre viitoarele atracţii ale comunei s-ar putea număra şi două conace boiereşti, aflate acum în paragină.
Unul dintre ele a aparţinut boierilor Coţofeni, care aveau moşiile pe malul Jiului. În 1976, regizorul Dan Piţa a realizat unul dintre cele mai importante filme ale cinematografiei româneşti: „Tănase Scatiu“. Cele mai importante scene au fost filmate la curtea boierilor Coţofeni.
Oamenii îşi amintesc când s-a turnat filmul, în anii ‘70. Băieţii şi fetele din sat au fost tocmiţi de producători să interpreteze ţăranii de pe moşia lui Tănase Scatiu. „Eram foarte tânăr, dar îmi amintesc de parcă a fost ieri. Au venit în sat şi au stat aproape trei luni. În acea perioadă, la conac s-au făcut unele reparaţii. Oamenii din sat au fost angajaţi ca figuranţi în film, se dădeau 50 de lei pe zi. Cele mai multe scene s-au filmat aici, dar au fost şi unele filmate la Coşoveni, Ghindeni sau la Craiova“, a povestit Constantin Cincu, unul dintre participanţii la filmări.
Ansamblul Curţii Coţofenilor şi Casa Coţofenilor, aflat pe faleza Luncii Jiului, datează de la mijlocul secolului al XVIII-lea şi a fost inclus pe lista monumentelor istorice în 2004. Din păcate, conacul se află într-o stare avansată de degradare: nu mai are uşi, geamuri, scări, tencuiala este căzută, iar curtea este plină de buruieni. Arhitectura însă ne vorbeşte de măreţia de altădată a conacului. Zidurile sunt groase, din cărămidă. În anii ‘30, Regina Maria a României a fost oaspete în aceste case. Moştenitorii boierilor Coţofeni luptă în instanţă pentru recâştigarea conacului, pe care vor să-l restaureze.
Un alt conac de referinţă este cel al boierului Teişanu, aşezat pe coama unui deal. În curte există o livadă de nuci bătrâni, aproape uscaţi acum. Alături, se pot zări un hambar părăginit şi grajdurile pentru animale, folosite până în urmă cu 20 de ani de gospodăria de partid. Porţile din fier forjat nituite de un meşter fierar sunt originale. Clădirea este acum sufocată de buruieni şi aşteaptă să fie renovată.
Biserica, furată de hoţi
Construită în 1830, Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ este considerată monument istoric. Locaşul de cult păstrează fresca originală. Din păcate, acoperişul din şindrilă a ars în anii ‘70 din cauza unui trăsnet. Fresca s-a înnegrit din pricina fumului, iar primăria şi parohia nu au găsit încă fondurile necesare pentru restaurare. „Restaurarea unui monument istoric costă extrem de mult. Nu am găsit până acum fonduri suficiente. La un moment dat, am vorbit cu un pictor din Craiova pentru a-mi face o evaluare. Mi-a spus că se rezolvă, dar costă 300.000 de euro. Am făcut şi eu haz de necaz şi l-am întrebat cum preferă banii: într-o singură tranşă sau în rate?“, a spus preotul Emanoil Lilian Ungureanu. Din cauza hoţilor, averea bisericii s-a împuţinat. În 2004, locaşul a fost spart. Hoţii au sustras un potir lucrat în filigran din aur şi argint, de la 1836.
În curtea bisericii se află şi mormintele a doi ofiţeri polonezi care s-au stabilit în România la mijlocul secolului al XIX-lea. Pe lespezile de marmură sunt încrustate numele celor care îşi dorm aici somnul de veci. Inscripţiile sunt greu de desluşit, fiind acoperite de praf şi muşchi de pământ.
