Din acest an şcolar, a fost reintrodus învăţământul profesional, ca variantă scurtă de pregătire şi specializare a elevilor pentru o meserie. Succesul lor în rândul tinerilor nu este însă cel aşteptat, deşi obţin o diplomă de specializare după primii doi ani de studii.
Oferta de specializări puse la dispoziţia tinerilor absolvenţi de gimnaziu este variată. Tehnician mecatronist, tehnician mecanică de întreţinere, frizer – coafor – manichiuristă – pedichiuristă, coafor stilist sau tehnician în activităţi economice sunt câteva dintre meseriile pe care şi le-au prevăzut multe unităţi de învăţământ din Dolj pentru redeschiderea învăţământului profesional. De altfel, aceste specializări sunt şi cele mai solicitate în rândul angajatorilor. Numărul elevilor care se îndreaptă spre o astfel de opţiune este însă destul de mic. Fenomenul este resimţit din plin chiar şi de şcolile cu tradiţie în pregătirea „meseriaşilor“, cum ar fi Liceul UCECOM, acum Liceul Tehnologic UCECOM „Spiru Haret“. „Numărul elevilor care se îndreaptă spre o astfel de şcoală este în scădere. Dacă, în anii anteriori, aveam patru-cinci clase de profesională, acum avem doar două şi ne străduim ca până la 1 octombrie, data-limită până la care mai putem face înscrieri, să mai realizăm măcar o clasă“, a precizat Ion Ionică, directorul Liceului UCECOM Craiova.
După o meserie, la sfârşit de master
Calificările sunt căutate în special de tinerii care au absolvit studii teoretice şi observă că nu se pot angaja. Este şi cazul unei tinere din Craiova. Corina Sandu este în ultimul an de master la Facultatea de Litere, dar în paralel urmează şi cursurile postliceale de cosmeticiană, în cadrul Liceului UCECOM Craiova. După aproape cinci ani de studii superioare, tânăra şi-a dat seama că piaţa muncii nu îi oferă şansa de a se angaja în specialitatea pentru care s-a pregătit. „Am finalizat studiile de licenţă la specializarea Comunicare şi relaţii publice şi, ca orice tânăr absolvent, am încercat să mă angajez. Nu am găsit nimic. Am continuat studiile cu masterul în speranţa că pe parcurs voi avea o şansă. Am fost la interviuri şi rezultatul nu a fost deloc cel aşteptat. Am decis atunci să mă specializez într-o meserie căutată pe piaţa muncii. Acum sunt în primul an la şcoala postliceală pentru cosmeticiene. Este o meserie curată şi plăcută pentru fete şi totodată căutată. Cu siguranţă, voi reuşi să mă angajez la final“, a spus tânăra.
Corina Sandu a precizat, totodată, că va continua şi masterul, în speranţa că societatea îi va da posibilitatea să activeze şi în profesia pe care şi-a dorit-o iniţial. Spre şcolile profesionale şi postliceale se îndreaptă, în general, tineri ai căror părinţi sau prieteni i-au sfătuit să urmeze studii care la final să le ofere o calificare. Este şi exemplul Mădălinei Ungureanu, elevă în clasa a X-a la Liceul UCECOM, la clasa de frizeri. „Am ales să vin aici după ce am stat de vorbă cu coafeza mea, care m-a convins să învăț această meserie. Locuiesc la Târgu Jiu, dar acolo nu avem o astfel de şcoală şi atunci am ales să vin la Craiova, pentru că este o profesie care îmi va asigura măcar traiul în primii ani de activitate“, a spus Mădălina.
Atelierele şcolare, întreţinute de cursurile de calificare
Numărul mic de elevi care se îndreaptă spre aceste şcoli profesionale pun probleme economice unităţilor de învăţământ, în special la capitolul cheltuieli de întreţinere a bazei materiale. Anual, acestea trebuie să facă investiţii în atelierele de practică, acolo unde se desfăşoară majoritatea orelor de curs. Liceul UCECOM are în prezent zece ateliere: două pentru mecanică, unul de croitorie, unul de frizerie, unul pentru coafură, unul pentru cosmetică, unul pentru manichiură şi pedichiură şi alte două ateliere pentru construcţii de maşini. Doar jumătate din ele sunt folosite pentru pregătirea elevilor de la şcoala profesională şi postliceală. Restul devin utile doar pentru adulţii care vor să se recalifice. „Cursurile de calificare sunt, de altfel, şi sursa de finanţare care ne permite să asigurăm investiţiile în întreţinerea atelierului. Ministerul Educaţiei nu oferă deocamdată sprijin financiar pentru aşa ceva. În ultimul timp, ne-au salvat şi proiectele europene, dar pe viitor, când nu vom mai avea astfel de finanţare, finanţarea va fi punctul-cheie pentru menţinerea acestui învăţământ profesional, care le oferă tinerilor posibilitatea de a se angaja mai repede, lăsându-le totodată şi dreptul de a-și continua studiile liceale pe rută progresivă şi chiar să susţină şi ce bacalaureat doresc ei, pentru că pe lângă disciplinele din specialitatea meseriei de bază ei au în trunchiul comun şi disciplinele de cultură generală“, a spus managerul Ionică Ion.
Practica elevilor, tot mai dificilă
Învăţământul profesional nu primeşte în prezent nici sprijinul agenţilor economici, primii, de altfel, care se plâng de lipsa resursei umane calificate. Majoritatea întorc spatele atunci când trebuie să asigure practica elevilor. „În programă au prevăzută şi o practică de câteva săptămâni la agenții economici, fapt care este greu de realizat. Aceştia nu sunt foarte deschişi când este vorba de astfel de parteneriate. Nu vor să-i primească pe elevi, aşa cum se întâmplă în Occident. Şi am văzut diferenţa chiar experimental. Am avut un proiect european pentru practică în fabricile din Germania. Acolo li s-a oferit elevilor echipament şi chiar opt ore în care trebuiau să lucreze pentru a şti ce au de făcut când se angajează. La noi, trebuie să apelez la cunoştinţe ca să le pot asigura câteva săptămâni în care să vadă şi ei cerinţele angajatorilor de pe piaţa muncii“, a mai spus directorul Liceului UCECOM Craiova.
