Habitat for Humanity construieşte opt locuinţe pentru familii nevoiaşe, dar care au totuşi o sursă de venit. Aflaţi din GdS cum puteţi deveni proprietari ai unei astfel de case, dar, mai ales, cât va fi rata lunară de plată. Companiile craiovene fac team-building, trimiţând angajaţii pe şantier.
O asociaţie fondată în SUA, Habitat for Humanity, construieşte în Dolj opt case în satul Preajba (comuna Malu Mare), pentru familii care nu au unde să locuiască, dar care au o sursă modică de venit. Primele trei locuinţe au fost ridicate deja, iar următoarele cinci sunt la stadiul de fundaţie şi vor fi construite din cărămidă. Toate materialele de construcţie sunt donate de companii locale, iar realizarea clădirilor propriu-zise se face cu voluntari, inclusiv cu cei veniţi de peste hotare. A patra ediţie a evenimentului „Big Build“ (marea construire – n.r.) organizat de fundaţia cu pricina se desfăşoară în comuna Malu Mare, sat Preajba, în perioada 1 – 5 octombrie 2012, când mai mulţi voluntari, blogheri şi personalităţi din lumea artistică vor construi cele cinci case, care îşi vor primi noii locatari înainte de Crăciun. În Craiova, Habitat for Humanity a mai construit împreună cu voluntari opt case în zona Potelu, în spatele Parcului „Romanescu“. Mai sunt 14 locuinţe construite în Bechet, în acelaşi sistem: donaţii de materiale şi voluntari care lucrează.
Cum pot fi selectaţi proprietarii caselor
Mioara Iordache, manager de resurse la Habitat for Humanity, a explicat că există trei criterii de selecţie a persoanelor care doresc o locuinţă ridicată de voluntari. Mai întâi se face un anunţ public, iar familiile interesate îşi vor depune un dosar la fundaţia Habitat for Humanity. Primul criteriu de selecţie este acesta: familiile care au nevoie neapărată de o locuinţă, care nu au absolut nimic în proprietate (casă, maşină), care stau cu chirie în condiţii insalubre sau locuiesc împreună cu mai multe presoane. Al doilea criteriu de selecţie este acela ca familiile doritoare să aibă un venit lunar de cel mult 2.200 de lei pe familie. Beneficiarii locuinţelor trebuie să ştie că vor plăti o rată lunară de 400 de lei către fundaţie (fară dobânzi, fără alte costuri în plus), timp de 20 de ani. Acest aspect ridică preţul locuinţei undeva la 20.000 – 21.000 de euro. Primele trei case de la Preajba sunt construite din plăci OSB, iar următoarele cinci care se ridică luna viitoare vor fi din cărămidă. O casă este compusă din două dormitoare, living, bucătărie şi baie şi are suprafaţa locuibilă de 64 de metri pătraţi. La acestea se adaugă o curte modestă. Un al treilea citeriu de selecţie a oamenilor care vor locui în astfel de case este disponibilitatea familiilor de a lucra pe şantier şi la casa lui, precum şi la casele vecinilor. Beneficiarii trebuie să aibă minimum 600 de ore de lucru pe şantier, iar programul se face de comun acord.
Energia electrică – o reală necesitate
Pentru casele de la Prea-jba, fundaţia mai are nevoie de extinderea reţelei electrice, pentru că în zona respectivă casele nu pot fi branşate deoarece nu există stâlpi de joasă tensiune. „Sperăm să ne ajute CEZ cu extinderea reţelei pentru aceste case“, spune Mioara Iordache.
O familie chinuită
Unii dintre craiovenii care vor primi o casă la Preajba sunt soţii Ioana şi Costinel Zlotea, care au împreună doi copii. Ei au depus dosarul la ANL, în urmă cu şapte ani, însă între timp li s-a spus că nu mai au vârsta necesară. Familia se muta cu chirie dintr-o locuinţă în alta, dar acum au şansa să aibă casa lor, prin fundaţia amintită. Familia are o situaţie materială nu tocmai bună. „Am încercat să obţinem o locuinţă socială de la primărie, dar nu s-a putut. Nu mai speram la o casă. Nici acum nu cred… Până nu voi vedea casa nu cred. Zic că în decembrie va fi gata. Am două fetiţe şi este greu să schimbe şcoala de fiecare dată când ne schimbăm noi adresa. Acum stăm la nişte rude şi căutăm cu chirie. Am locuit în Valea Roşie cu chirie, dar a venit proprietarul şi a zis să eliberăm. Fiecare cu problemele lui. Sperăm să ne mutăm în casa de la Preajba în curând“, a spus pentru GdS, Costinel Zlotea.
Companiile încep să agreeze sistemul
Companii precum Vodafone, Eurofarm şi Ford au trimis voluntari să lucreze pe şantierele „Big Build“. Primele două companii chiar au organizat sesiuni de team-building pentru angajaţii proprii, invitându-i la muncă pe şantierele de locuinţe. Tinerii craioveni au început să agreeze din ce în ce mai mult să desfăşoare activităţi ca şi voluntari. „Generaţia tânără se schimbă în bine. Tinerii de la Asociaţia INTERACT, aripa tânără a clubului oamenilor de afaceri ROTARY, au fost unii dintre cei care au făcut voluntariat pentru fundaţie. Am avut şi mulţi elevi şi studenţi care au procedat la fel“, a spus Iordache. În plus, firmele locale donează materialele de construcţii.
La începutul lunii octombrie, zilele în care se va construi pe şantier sunt dedicate diverselor personalităţi, culminând cu ziua VIP-urilor, când sunt aşteptaţi să lucreze ca voluntari ambasadori, sportivi care au activat la echipa Universitatea Craiova, actori de la Teatrul Naţional din Craiova etc.
Habitat for Humanity mai are în plan anul viitor ridicarea altor şapte locuinţe în apropiere de Craiova, pentru care încă nu au fost selectaţi beneficiarii. Proiectul „Big Build“ a beneficiat de sprijin de la Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului Dolj, care mediatizează în rândul firmelor membre proiectul celor de la Habitat for Humanity.
Cum puteţi lucra ca voluntari
Unii dintre voluntarii care lucrează la casele construite prin Habitat for Humanity au venit la Craiova printr-un program internaţional de voluntariat numit „Global Village“, prin care se pot înscrie toate persoanele doritoare să facă muncă benevolă. „Global Village“ îi repartizează apoi pe voluntari peste tot în lume, acolo unde este nevoie, inclusiv pe şantierele Habitat for Humanity. La noi au lucrat anul acesta aproximativ 100 de voluntari, cei mai mulţi din Irlanda, SUA, Germania. „Noi ne ocupăm de logistică, dar ei îşi plătesc totul, de la transport, la cazare şi masă şi mai fac şi donaţii. Donaţia standard este de 350 de euro de persoană“, a spus reprezentanta fundaţiei.
În străinătate, voluntariatul este rampa de lansare a tinerilor în multe meserii.
