În vâltoarea referendumului, o știre care raporta un caz de presupusă evaziune fiscală în valoare de peste 30 de milioane de euro a trecut neobservată. Procurorii DIICOT au anunțat pe 17 august că au destructurat un grup infracțional organizat, format din cetățeni români și libanezi, specializat în evaziune fiscală. La solicitarea HotNews.ro, procurorii au comunicat că au început urmărirea penală împotriva a 19 persoane, printre care şi patronul Cerealcom, Mihai Anghel. Pentru a înțelege mai bine mecanismele de evaziune fiscală, denunțate de jucătorii corecți din piață, HotNews.ro a apelat la un om de afaceri care a activat în producția și comerțul cu cereale în sudul țării.
Pe 17 august, DIICOT anunțase că a efectuat 56 de percheziții la sediile unor societăți comerciale, precum și la locuințele învinuiților din județele Călărași, Ilfov, Constanța, Timișoara, Ialomița și municipiul București, se arată în comunicatul de presă al DIICOT. Liderii grupării au fost identificați ca fiind El Khalil Jihad, de 48 de ani, și Youssef Laoun, de 38 de ani, ambii având dublă cetățenie, libaneză și britanică.
Sub coordonarea acestora, membrii grupării au utilizat mai multe societăți comerciale și au obținut beneficii financiare substanțiale, prin crearea de circuite comerciale și financiare fictive, având drept scop eludarea plății impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat, se mai arată în comunicatul DIICOT.
Astfel, în perioada 2010-2011, cei 20 de învinuiți au realizat exporturi masive de cereale, prin disimularea provenienței reale a mărfurilor.
Deși cerealele proveneau din Turcia sau Liban, membrii grupării declarau în fals că acestea sunt produse în România și le exportau către țări extracomunitare, cu scopul de a obține de la statul român deduceri nelegale de TVA. Învinuiții realizau operațiuni de export pentru cantități mult mai mari de cereale decât cele menționate în documentele vamale de export, prin această modalitate realizându-se ascunderea sursei impozabile și externalizarea sumelor de bani reprezentând venituri ale societăților exportatoare.
Prejudiciul cauzat bugetului de stat este estimat la suma de 30.000.000 de euro. La solicitarea HotNews.ro, procurorii DIICOT ne-au comunicat următoarele în ce priveşte numele persoanelor anchetate şi stadiul cercetărilor. „S-a dispus începerea urmăririi penale faţă de un număr de 9 persoane, după cum urmează: El Khalil Jihad, Youssef Laoun, Jabre Nassif, El Khalil Raji, Khalil Ibrahim, Saad Iskandar, Stoica Răzvan Laurenţiu, Marioru Marin, Cobala Mario, Abdulgani Ayla, Trandafir Cătălin, Ghebaur Liviu Şerban, Anghel Mihai, Diţă Carmen, Abboud Samir, Morgan Jacqueline – Audrey – Margret, Răduţă Daniel, Frângu Marian, Bălaşa Natalia sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de: constituire a unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală, folosirea de acte nereale în faţa autorităţii vamale, contrabandă, spălare de bani“.
Mecanismul evaziunii fiscale
Valeriu Davidescu a activat în producția și comerțul cu cereale. Este administratorul SC Bio Alfa Consulting.
Redăm mai jos integral analiza sa referitoare la practicile evazioniste în comerțul cu cereale din România:
„În România, suprafața arabilă (productivă) este estimată la nouă milioane de hectare. Ca urmare a Legii fondului funciar, s-a produs o fărâmițare profundă a suprafețelor agricole, fapt care a determinat o influență negativă asupra productivității.
Dacă ne referim la grâul de consum și la cel furajer, situația s-ar prezenta astfel: în ultimii 22 de ani, producția de grâu nu a depășit (în anii cu regim pluviometric normal) cantitatea de șase-opt milioane de tone. Necesarul de grâu de panificație pentru România este evaluat la cinci milioane de tone, iar cel de grâu furajer, de 1,5-1,7 tone pentru fiecare an.
Din cauza distrugerii sistemului de irigații, producțiile de grâu au fost rareori excedentare, excepțiile depinzând în mare măsură de evoluțiile climaterice favorabile în contextul anului agricol. Micii producători, care au în folosință suprafețe de până la zece hectare, nu pot fi considerați ca «actori» pe piața cerealelor din România, deoarece aceștia, din pricina producțiilor slabe (1,5-2,5 tone/hectar), își păstrează o mare parte din grâul produs pentru gospodăriile proprii.
Totuși, pe piața internă, acești producători au un aport de circa 1,5 milioane de tone în fiecare an. După anii 2000, au apărut investitori care au dezvoltat afaceri în acest domeniu pe suprafețe mult mai mari luate în arendă, concesiune sau alte forme de asociere.
Au apărut marile exploatații agricole a căror dimensiune depășește 500 de hectare, ajungând până la zeci de mii de hectare. Această comasare a terenurilor agricole coroborată cu aplicarea unor tehnologii adecvate a determinat producții care depășesc în medie 4,5 tone de grâu /hectar. Simultan cu aceste schimbări au apărut pe piața cerealelor așa-numiții «traderi», care vin și cumpără grâul «de la capul locului», fermierii eliminând astfel costurile de transport, condiționare și depozitare.
Adică, producătorul vinde marfa direct din combina de recoltat, cu banii jos, fără acte. Acest tip de comerț evazionist are o pondere impresionantă pe piața internă a cerealelor. În opinia mea, mai bine de 35% din producția internă de grâu a României este evazionată fiscal.
Pe de altă parte, dar în același context, producătorii agricoli pot să declare absolut orice producție, statul român manifestându-și atitudinea fiscală la un mod mai degrabă ineficient și aleatoriu. Estimările referitoare la nivelul evaziunii fiscale raportate la producția internă de cereale sunt de ordinul miliardelor de lei anual.
Comerțul cu cereale din producția externă
După anul 1989, datorită liberalizării economiei României, au apărut pe piață firme care au început să dezvolte afaceri în domeniul comerțului intern și extern cu produse cerealiere. De altfel, și înainte de evenimentele din decembrie 1989, România s-a manifestat ca un important actor comercial în acest domeniu.
Imensul potențial agricol al țării laolaltă cu ponderea importantă a agriculturii ca segment din economia românească au generat o poziție de prim rang a acestei componente comerciale în plan european și chiar mondial. S-au construit silozuri noi, capacități de stocare remarcabile atât în porturile dunărene, maritime, cât și în importantele bazine agricole.
În total, capacitatea totală de depozitare pentru produse cerealiere în România depășeşte 16 milioane de tone. Ca urmare a acestui context economic, a luat amploare și importul de produse cerealiere și, odată cu această valență economică, și tentația unor agenți economici de a eluda fiscalizarea acestei activități. Este evident că acest lucru nu se poate face fără complicitatea directă a autorităților portuare, vamale, fiscale. Care ar fi «parcursul» unei astfel de afaceri?
Sigur că pentru un grup evazionist nu s-ar pune problema să desfășoare o astfel de activitate utilizând transportul terestru sau feroviar din cauza costurilor ridicate. De asemenea, este necesară coparticiparea unor persoane care dețin controlul asupra unor silozuri de mare capacitate. Apar în această încrengătură și segmentele operaționale definite ca vânzătorii mărfii din țara de origine, transportatorii, încărcătorii, care în baza unor documente de transport (conosamente) completează registrul afacerii.
De altfel, conosamentul este documentul definitoriu care însoțește marfa transportată, în sensul în care în acest document sunt înscrise pe una din pagini termenii și condițiile contractului de transport, iar pe cealaltă detalii referitoare la marfă, plata navlului, porturile de încărcare și descărcare și numele navei de transport, uneori și numele cărăușului.
Este de la sine înțeles că, pentru a eluda fiscalizarea mărfii, gruparea infracțională trebuie să modifice în parte sau în întregime aceste documente. Pentru a deduce valoarea TVA-ului într-o operațiune comercială de acest gen este obligatoriu ca documentul de origine a mărfii să aparțină unei entități economice din spațiului european.
Cerealele aduse în realitate din țări extracomunitare (Liban, Turcia), prin falsificarea documentelor care însoțesc marfa, au fost reexportate ca fiind produse românești cu deducerea TVA-ului aferent valorii cerealelor. Componenţa presupusei grupări infracționale anchetate de DIICOT constituite în situația acestui caz de evaziune fiscală este relevantă în sensul în care printre membrii acesteia se numără cetățeni libanezi care dețin în exploatare mari suprafețe agricole.
El Khalil Jihad, Youssef Laoun, Thome, Chabrel au preluat în concesiune de la Agenția Domeniilor Statului, pe vremea guvernării Adrian Năstase, mai bine de 21.000 de hectare, prin licitații suspecte. Relevanța acestei afirmații rezidă prin faptul că respectivele persoane, fiind „acreditate“ ca patroni ai unor mari exploatații agricole, au generat ipoteza că firmele lor sunt în fapt producătorii mărfii exportate. Pe cale de consecință, procurorii par să aibă motive să creadă că aceștia au încasat ilegal TVA-ul unor produse cerealiere care aveau ca origine Liban și Turcia.
Cu certitudine că, fără „ajutorul“ nelegal și bine răsplătit al autorităților românești, acest lucru nu ar fi fost posibil. O evaziune fiscală petrecută pe parcursul unei perioade scurte de timp, la o valoare de mai bine de 30.000.000 de euro, prin încasarea necuvenită a TVA-ului, este în măsură să ne facă să înțelegem complexitatea și profunzimea unui fenomen care a devenit o veritabilă cangrenă în România. Un calcul simplu ne arată că la un preț de 200 euro/tonă (cotație 2011 la Bursa de la Londra), cantitatea de grâu evazionată este de 186.000 de tone.
Hotnews
