Ministerul Muncii şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor derulează un proiect cu fonduri UE pentru recalificarea şi reintegrarea socială a deţinuţilor. 1.500 vor beneficia de cursuri, iar autorităţile speră ca 350 dintre ei să poată fi angajaţi.
Circa 1.500 de deţinuţi din sistemul penitenciar vor beneficia de cursuri de calificare şi recalificare profesională, precum şi de consultanţă pentru reintegrarea socială, prin intermediul unui proiect derulat prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 2007-2013, accesat de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS). Proiectul, intitulat „Viaţa după gratii“, are o valoare eligibilă de 16,9 milioane de lei, din care 1,5 milioane de lei reprezintă cofinanţarea. Partenerii MMFPS sunt Centrele Regionale de Formare Profesională a Adulţilor (CRFPS) din Călăraşi şi Vâlcea, FEDES – Irecson, Global Comercium Development SRL, Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), Comune di Padova – Settore Servizi Sociali (Italia), Irecoop Veneto (Italia) şi Instituto de Formacion Integral (Spania).
Exemplul italian
Scopul proiectului este de a dezvolta o reţea integrată de incluziune socială pentru persoanele private de libertate şi cele eliberate din detenţie.
În proiect vor mai fi implicate 200 de persoane din instituţiile care furnizează servicii sociale şi de ocupare şi 30 de delincvenţi juvenili. Şase ateliere pentru practică din penitenciare vor fi dotate şi modernizate. Obiectivul este incluziunea socială a cel puţin 350 de persoane angajate în sistemul penitenciar. Se vor crea programe de sensibilizare a angajatorilor pentru preluarea şi angajarea persoanelor eliberate din penitenciare şi centrele de reeducare. Totodată, cei implicaţi în proiect vor iniţia parteneriate regionale pentru reintegrarea socială a foştilor deţinuţi. Un studiu realizat de ANP a relevat creşterea participării deţinuţilor la cursurile de calificare profesională, de la 2,4% în 2009, la 14% în 2011. Pe fondul creşterii calificării, a scăzut numărul deţinuţilor care afirmă că au probleme cu angajarea după eliberare, de la 64,5% în 2009, la 56,6% în 2011. Gianni Pizzera (Irecoop Veneto) a detaliat partenerilor români câteva aspecte din experienţa integrării foştilor deţinuţi. În Italia, se pot crea firme în cadrul penitenciarelor, iar societăţile care angajează deţinuţi au obligaţia prin lege să-i păstreze şi după ce aceştia sunt eliberaţi. O comisie socială intermediază relaţiile de muncă între deţinuţi şi cooperativele locale (mici întreprinderi) încă din 1975. Pentru reintegrarea deţinuţilor, statul a creat un fond special alimentat din taxele plătite de cei care apelează la justiţie.
„S-a pus problema: de ce să consumăm bani, timp şi resurse umane pentru reintegrarea socială a deţinuţilor? Pentru că, după eliberare, deţinutul redevine cetăţean şi are aceleaşi drepturi de asistenţă ca toţi ceilalţi cetăţeni. Obiectivul este scăderea recidivei: persoana respectivă să nu comită alte infracţiuni şi să revină în închisoare“, a explicat Gianni Pizzera.
