14.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalCiopleşte în marmură de 22 de ani

Ciopleşte în marmură de 22 de ani

Ion Fulga este pietrar de când se ştie. Cel mai mult îi place să cioplească ornamentele, pentru că sunt „artistice“, spune bărbatul. Aflaţi din GdS povestea unui meşter care face bani cu dalta şi ciocanul şi îmbină arta cu afacerile.

Un tânăr din Podari, județul Dolj, şi-a dezvoltat o mică afacere în mijlocul Craiovei, pe strada Arieş, la intersecţia cu strada Împăratul Traian. El are un atelier de pietrărie din care își asigură existenţa. Ion Fulga are 38 de ani, dar lucrează în meseria de pietrar de la 16 ani, încă de pe băncile şcolii. Sculptează de 22 de ani cu dalta şi ciocanul, iar din mâinile lui ies adevărate opere de artă. În comuna Podari este sediul social al întreprinderii individuale cu care lucrează. „Ca orice meserie, trebuie să ai ceva născut în tine ca să poţi să o practici! Este destul de greu să ciopleşti marmura. Trebuie să ai viziune în spaţiu, să stăpâneşti desenul… şi, mai ales, trebuie să îţi placă. În rest, nu sunt probleme în această meserie. E frumoasă!“, afirmă tânărul meşter. A început să muncească de la 16 ani, iar calificarea a făcut-o la locul de muncă. Iniţial, a lucrat la Cooperativa „Constructorul“, apoi la o firmă privată, iar de şase ani are propria afacere. „Îmi ia cam două zile să fac o cruce de dificultate medie. Cea mai importantă lucrare pe care am făcut-o a fost la Podari, un monument funerar complex, lucrat în granit negru, cu îngeri şi cu alte ornamente“, povesteşte Ion Fulga. Lucrează de la vaze imense de marmură, cruci şi monumente funerare şi până la scări interioare şi exterioare din marmură şi granit, balustrade, pervazuri, şeminee şi fântâni arteziene. Clienţii vin „la recomandare“, afirmă bărbatul. Preţurile practicate diferă. De exemplu, o cruce făcută de mâinile lui Fulga porneşte de la 400 de lei (dintre cele mai simple), iar un şemineu poate ajunge la 1.500 – 5.000 de lei, în funcţie de dificultatea lucrării.

Din ce în ce mai greu…

Chiar dacă sunt puţini meseriaşi similari pe piaţă, în branşă există concurenţă atât de la firme, cât şi de la particulari, care lucrează în ateliere individuale, iar afacerile „cioplite“ cu dalta şi ciocanul merg din ce în ce mai greu. „Sunt unic întreţinător de familie, iar ce câştig reinvestesc tot în afacere. Ne luăm scule, flex performant şi altele. Fără scule bune nu faci nimic în pietrărie. Problema este că merge din ce în ce mai prost. Acum urmează să ne demoleze pentru pasajul subteran şi ne vom muta la gară. Suntem în tratative să închiriem un spaţiu lângă gară“, a spus meşterul, în urmă cu câteva zile.  

„Marmura românească este cea mai bună“

Materia primă o aduce din ţară, din cariera Ruşchiţa, din Caransebeş. „Marmura românească este cea mai bună calitativ. Aducem cu camioane închiriate marmură de la Rusca Montană. Se lucrează foarte bine marmura românească“, susţine tânărul pietrar. Pe piaţă există şi marmură adusă din China sau din alte zone ale lumii, dar diferenţa de calitate se vede în timp, a spus sculptorul doljean.

Meşterii adevăraţi

Ion Fulga îi este recunoscător mentorului său, Cornel Burduşel, care i-a fost instructor şi l-a iniţiat în tainele cioplitului în marmură. Acesta din urmă este omul care a învăţat meserie „pe jumătate dintre meşterii pietrari care lucrează acum în Craiova“, după cum a declarat bărbatul. L-am întâlnit chiar în atelierul lui Fulga. Deşi este un meşter iscusit, Burduşel a trebuit să se retragă din viaţa activă din motive de sănătate (o operaţie pe cord). El îl caracterizează pe Ion Fulga drept „un foarte bun meseriaş“ şi povesteşte foarte frumos despre meseria pe care a practicat-o cu pasiune o viaţă întreagă. Din păcate, cei doi cioplitori în piatră susţin că meseria lor este pe cale de dispariţie. „Nu există şcoală pentru sculptori. Noi am învăţat meseria clasică, sculptura cu dalta şi ciocanul, dar foarte greu se mai găsesc tineri care să practice această meserie“, a spus Cornel Burduşel. Mândria lui este că a învăţat meserie mulţi pietrari şi, în plus, pe vremuri, a avut onoarea să lucreze la Casa Poporului.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS