Facultatea de Ştiinţe Sociale a Universităţii din Craiova şi Institutul Social Oltenia au realizat un sondaj privind piaţa muncii din Craiova, în cadrul proiectului „Munca pe primul loc“, finanţat din fonduri europene. 110 agenţi economici şi 843 de persoane au fost intervievate, iar rezultatele sunt interesante. Peste 58% dintre firme intenţionează să-şi extindă afacerea şi să angajeze oameni în perioada următoare. 73% din angajatori consideră că experienţa practică în România a viitorilor angajaţi este importantă şi foarte importantă; 45% sunt de părere că reputaţia instituţiei de învăţământ absolvite este importantă şi foarte importantă, dar şi vârsta candidaţilor (43%). Cele mai importante probleme pe care angajatorii le au atunci când caută noi angajaţi sunt lipsa de pregătire (13,9%), neseriozitatea (9,3%) şi lipsa de experienţă. Majoritatea angajatorilor (53,6%) spun că preferă oameni cu experienţă pentru posturile libere. Această predilecţie indică preferinţa pentru resursa umană deja formată, fără a se face investiţii ridicate în formarea tinerilor. Lipsa de experienţă este principalul factor care contribuie la respingerea tinerilor de pe piaţa muncii. 12,7% din angajatori afirmă că avantajul angajării tinerilor este acela că pot fi formaţi profesional în funcţie de specificul firmei. Deşi trec printr-o criză economică intensă, 76% din firmele incluse în sondaj au făcut angajări. 70% din firme nu au făcut restructurări de personal în ultimele 12 luni, iar 35% dintre angajatorii chestionaţi intenţionează să îşi completeze posturile libere din organigramă în viitor. Interesant este că peste 80% dintre angajatori spun că angajaţii trebuie să cunoască limbi străine pentru a-şi spori şansele de angajare. Totodată, angajatorii consideră că în viitor cele mai multe locuri de muncă vor fi create în agricultură (4,1%) şi comerţ (3,8%). În opinia acestora, meseriile cele mai căutate pe piaţa muncii sunt cele de specialist IT, inginer şi constructor.
Şomerii, pesimişti
Peste 45% dintre şomerii intervievaţi au declarat că trăiesc mai prost decât în trecut, iar 18% că trăiesc mult mai prost. Doar 1,3% consideră că au o viaţă mult mai bună. Răspunsurile referitoare la scăderea nivelului de trai aparţin cu preponderenţă bărbaţilor, care au declarat în proporţie de 47% că au o viaţă mai proastă şi de 19% că au o viaţă mult mai proastă. Starea civilă a respondenţilor influenţează percepţia asupra nivelului de trai. Cea mai nemulţumită categorie de populaţie este constituită din persoanele căsătorite, care în proporţie de 75% au declarat că trăiesc mai prost decât atunci când aveau slujba. Structura procentelor rezultate prin această raportare sugerează o legătură cu responsabilităţile presupuse de fiecare categorie. Persoanele căsătorite, dintre care cele mai multe au probabil copii în întreţinere, resimt în măsură mai mare dificultăţile pierderii locului de muncă decât celelalte. Cei care resimt în cea mai mare măsură pierderea locului de muncă sunt muncitorii (75%), urmaţi de cei care au efectuat activităţi comerciale (70%) şi de liber-profesionişti (63%). Aceste meserii presupun un nivel de şcolarizare scăzut sau mediu. Pierderea locului de muncă se resimte la nivel psihic. 28% dintre respondenţi spun că au fost afectaţi psihic de şomaj. Ca vârstă, 50% dintre cei afectaţi psihic aparţin grupei de vârstă 50 – 54 de ani. 54,8% nu ar accepta un loc de muncă într-o altă localitate decât cea de reşedinţă. 58% consideră că recalificarea profesională este necesară şi foarte necesară. Cu toate acestea, peste 90% din intervievaţi nu au participat în ultimele 12 luni la vreun curs de recalificare.
74% dintre intervievaţi apreciau că au şanse mici şi foarte mici să-şi găsească un loc de muncă în viitorul apropiat. Astfel se justifică numărul mic de participări la interviuri din partea celor care îşi caută un loc de muncă.
