În timp ce Uniunea Europeană pune mare preţ pe importanţa imunizării, în special la copii, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii caută încă variante pentru redresarea activităţii Institutului „Cantacuzino“, responsabil cu producerea de vaccinuri
Perioada 21 – 27 aprilie este considerată Săptămâna Europeană a Vaccinării (EIW), în acest an ea derulându-se sub sloganul „Să prevenim, să protejăm, vaccinăm“. Sărbătorită pentru al şaptelea an, săptămâna are ca scop conştientizarea privind importanţa imunizării şi a creşterii acoperirii vaccinale a copiilor din grupurile defavorizate, subliniindu-se faptul că imunizarea fiecărui copil este vitală pentru prevenirea bolilor infecţioase şi salvarea de vieţi.
„Date recente în regiunea europeană (EURO) a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) arată că, în ciuda progreselor substanţiale ale imunizării, există încă afecţiuni, grupuri şi subregiuni pentru care vaccinarea nu atinge acoperirea necesară. În consecinţă, imunizarea trebuie să rămână o prioritate în această regiune, iar scopul specific EIW 2012 se referă la combaterea percepţiilor greşite ale populaţiei şi personalului medical care au ca rezultat comportamente ce determină o acoperire vaccinală deficitară şi (re) apariţia unor boli infecţioase“, se specifică într-un comunicat postat pe site-ul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Dolj cu ocazia anunţării Săptămânii Europene a Vaccinării.
Trecând la situaţia din România, conform DSP, aici există un program naţional de imunizare care acoperă grupurile-ţintă în proporţii între 95% (vaccinul MCV – anti-rujeolic) şi 99% (BCG – anti-TBC şi DTP1 – anti-difterie-tetanos-tuse convulsivă). O statistică privind bolile prevenibile prin vaccinare arată o tendinţă staţionară sau ameliorată, cu excepţia hepatitei A (2009/2010 – 3.258/3.493 cazuri) şi a tusei convulsive (2009/2010/2011 – 10/29/86 cazuri).
Rubeola a lovit din plin Doljul în 2012
Dacă poliomielita este considerată eradicată în România, probleme sunt în ceea priveşte rujeola şi rubeola, care au reapărut în regiunea EURO-OMS. În România, în 2011 s-au confirmat în laborator 1.823 de cazuri de rujeolă, faţă de 193 în 2010, iar în privinţa rubeolei, faţă de 351 de cazuri confirmate în 2010, în 2011 au fost depistate 578.
Medicii susţin că necunoaşterea beneficiilor şi teama nejustificată de efectele secundare ale vaccinurilor au atras un declin în acceptarea imunizărilor. Acesta ar fi şi motivul pentru care anul 2012 a debutat cu o epidemie de rubeolă la nivel naţional, iar judeţul Dolj nu a fost ferit de acest lucru. Primele cazuri s-au înregistrat în decembrie 2011, dar numărul lor a crescut treptat, atingând cota maximă în ultima săptămână din februarie (237 de cazuri), iar minimul, în ultima săptămână din martie (106). În Dolj, în primul trimestru din 2012 s-au consemnat 1.321 de cazuri posibile de rubeolă, 97% dintre acestea (1.276) fiind confirmate fie cu laboratorul, fie prin link epidemiologic. Majoritatea s-au înregistrat în mediul urban (1.213 cazuri), grupa de vârstă cea mai afectată fiind 15-19 ani (815 cazuri), urmată de grupa 20-24 de ani (154), grupa 10-14 ani (132) şi grupa 25-34 de ani (117 cazuri). Cel mai afectat a fost sexul masculin (712 cazuri). Formele de boală au fost uşoare, cu izolare la domiciliu, doar 1,4% din cazuri necesitând internare în Spitalul de boli infecţioase. Singura problemă a reprezentat-o contractarea virusului rubeolic de către femeile gravide în primul trimestru de sarcină, dar, până acum, din 16 gravide investigate în Dolj, doar la două s-a confirmat boala.
Mare deranj la Institutul „Cantacuzino“
În prezent, la Institutul „Cantacuzino“, unde trebuie să se producă toate vaccinurile, este deranj mare. Linia de producţie este închisă, din lipsa banilor necesari modernizării. Ministrul sănătăţii, Ladislau Ritli, l-a schimbat recent din funcţie pe directorul general al institutului, Dorel Radu, din cauza „blocajului existent în această instituţie şi a lipsei de producţie“, înlocuindu-l cu Radu Iordăchel. Acesta din urmă a mai fost manager la „Cantacuzino“, dar a fost demis în 2010 de ministrul Attila Cseke, pe motiv că planul de remediere a liniilor de producţie nu a fost îndeplinit. Pe fir a intrat şi Avocatul Poporului, care, după o anchetă făcută la institut, a ajuns la concluzia că „neproducerea unor vaccinuri reprezintă o încălcare gravă a dreptului la sănătate şi afectează siguranţa naţională a României“. În încercarea de a remedia situaţia, secretarul de stat de la Ministerul Sănătăţii, Vasile Cepoi, a anunţat ieri că una dintre variante pentru redresarea activităţii Institutului „Cantacuzino“ ar fi preluarea producţiei de către Antibiotice Iaşi, iar cercetarea să rămână la institute.
În tot acest război al vaccinurilor ar mai trebui amintit şi faptul că, la începutul anului, Ministerul Sănătăţii a decis sistarea campaniei de vaccinare gratuită antigripală, din cauza unor suspiciuni legate de scăderea sub limita aprobată a concentraţiei uneia dintre cele trei tulpini virale din care era compus vaccinul. Doljul fusese aprovizionat cu 32.396 de doze de vaccin antigripal, dar s-au făcut doar 11.883 de vaccinuri, 20.513 doze fiind returnate pentru a fi distruse. Numărul total de vaccinuri retrase atunci de pe piaţă a fost de aproximativ 700.000.
