Un studiu prezentat ieri în şedinţa colegiului prefectural trage un semnal de alarmă asupra cauzelor îmbolnăvirii copiilor şi asupra stării de sănătate a populaţiei
Viciile de postură (poziţie a corpului – n.r.) şi de refracţie (vedere – n.r.) continuă să fie cele mai frecvente cauze de îmbolnăvire cronică la copii, se arată în raportul prezentat. Procentul creşte o dată cu vârsta, mai ales după ce micuţii merg la şcoală. Sălile de curs reprezintă adevărate pericole pentru sănătatea copiilor din cauza mobilierului şi a iluminatului inadecvat. Nimeni nu-şi mai dă interesul pentru a dota şcolile cu bănci şi scaune care să nu împiedice dezvoltarea corporală a elevilor. Ce să mai vorbim despre studierea culorilor adecvate pentru pereţi, pentru perdele sau tipul de iluminat din clase. „Nu mai există în judeţul Dolj mobilier tip, avizat de Ministerul Sănătăţii, iar pentru mesele şi scaunele cu care se dotează unităţile de învăţământ nu se mai solicită avize. De altfel, nici nu există producători pentru mobilier şcolar. Problema iluminatului este locală, ţine de fiecare şcoală şi de fiecare clasă (orientarea ferestrelor, perdele care incomodează pătrunderea luminii, economie de curent, zugrăveli de culoare închisă care „absorb“ lumina)“, se arată în raportul în cauză. O altă problemă de sănătate a copiilor sunt bolile cauzate de alimentaţia dezechilibrată. „Există o certă tendinţă de trecere de la hipotrofia întâlnită la copii de vârstă mică (la copilul mic se pune problema ablactării (înţărcării – n.r.) precoce, absenţa diversificării în alimentaţie etc.) la excesul ponderal și obezitate, începând cu şcolarizarea (lipsa activităţii fizice, copilul este obligat să desfăşoare activităţi statice, predominant asociate cu alimentaţie hipercalorică, săracă în legume şi fructe proaspete). Dintre bolile acute, cele mai frecvent apărute sunt cele respiratorii, sezoniere şi pediculozele (păduchi – n.r.), care apar în focarele epidemiologice cu localizare etnică“. Raportul este cu atât mai important cu cât în Dolj sunt şcolarizaţi, sub o formă sau alta, aproximativ 200.000 de copii, de la creşă până la liceu. Cei mai mulţi elevi, 98.639, figurează înscrişi în ciclul gimnazial V-VIII, dintre care aproape 84.000 sunt în mediul urban. O dată cu trecerea la liceu, numărul s-a înjumătăţit, iar cea mai mare reducere este în mediul rural, de aproape şapte ori, faţă de mediul urban, unde scăderea este de aproape patru ori.
Speranţa de viaţă în Dolj – 74 de ani
Probleme de sănătate sunt nu numai în rândul copiilor, ci şi al populaţiei, în general. „Structura pe grupe de vârstă a populaţiei reflectă un proces constant de îmbătrânire demografică determinată de creşterea populaţiei adulte şi vârstnice concomitent cu scăderea numărului tinerilor. Persoanele care au peste 65 de ani reprezintă 16,8% din populaţie. Procentul este mai crescut în mediul rural – 23,24% (11,4 % în mediul urban) şi la sexul feminin – 19,36% (14,18% la sexul masculin)“, se arată în raport. Dacă nu ştiaţi, speranţa de viaţă la naştere în judeţul Dolj în 2011 a fost de 74,43 ani, mai crescută în urban – 75,78 ani (în rural 72,59 ani) şi la sexul feminin – 78,6 ani (loc. sexul masculin – 70,47 ani). Natalitatea este în scădere faţă de anul precedent, înregistrând valoarea de 8,8 la mie. Sporul natural (diferenţa între naşteri şi morţi – n.r.) a fost negativ, înregistrând valoarea –5,5 la mie, negativitatea fiind accentuată de mediul rural (-11,2 la mie). Mortalitatea generală a înregistrat valoarea de 14,3 la mie, în creştere cu 0,3 la mie faţă de 2010. Pe primele trei locuri se situează decesele cauzate de bolile aparatului circulator, tumori şi bolile aparatului respirator. Printre localităţile cu populaţie îmbătrânită, natalitate scăzută, mortalitate crescută şi spor natural negativ se regăsesc Gogoşu, Seaca de Pădure, Brabova şi Botoşeşti Paia.
