După gafele făcute în cazul lui Dinel Nuţu, justiţia a dat-o în bară şi în cazul lui Genică Boerică. Deşi a fost condamnat la 12 ani de închisoare, acesta din urmă şi ceilalţi inculpaţi din dosar au scăpat de o bună parte dintre capetele de acuzare, pentru că… s-au prescris.
Povestea dosarului în care a fost condamnat omul de afaceri craiovean Genică Boerică începe în 2004, când acesta şi alţi inculpaţi au fost arestaţi de procurorii DIICOT din Bucureşti pentru returnări ilegale de TVA de la Direcția Generală a Finanțelor Publice Dolj. Pe 19 martie 2005, anchetatorii au dispus trimiterea în judecată a lui Boerică, alături de Florentin Sargarodschi, Elena Popa, Vasile Stănescu, dar și patru egipteni – Nassar K.A.A. Mohamed, El Kholy H. Nashat, El Tembedawy M. Khaed și El Araby M. Abdou, doi iordanieni – Ayyoub A.H.H. Bassem și Al Switi A.M.A. Nail, un iranian – Honar Sood Monfared Mostafa şi un irakian, Abdulhameed G. Shaban. În sarcina celor 12 inculpați, anchetatorii au reținut faptul că, în perioada iunie 2001- iunie 2003, prin folosirea a diverse mijloace frauduloase, au solicitat și obținut de la Direcția Generală a Finanțelor Publice Dolj echivalentul în lei a 4.269.275,79 dolari sau 4.535.984,41 euro la data efectuării plăților. În ceea ce-l privește pe Boerică, acesta a fost trimis în judecată inclusiv pentru săvârșirea infracțiunilor de nerespectare a regimului armelor și munițiilor, respectiv violare de domiciliu.
Drumul dosarului
La început, justiţia a părut că îşi face treaba repede şi bine în acest dosar. Astfel, în decembrie 2005, Tribunalul Bucureşti i-a găsit vinovați pe toți cei 12 inculpați. Genică Boerică a fost condamnat la opt ani de închisoare, Florentin Sargarodschi la cinci ani, iar Elena Popa, contabila lui Boerică, la trei ani. Vasile Stănescu a fost și el condamnat la trei ani de detenție, iar egiptenii, iordanienii, iranianul şi irakianul au primit pedepse cuprinse între trei şi cinci ani de închisoare.
Ulterior, inculpaţii au făcut apel, iar în aprilie 2006, Curtea de Apel Bucureşti a dispus ca Tribunalul Bucureşti să rejudece dosarul. Şi a fost rejudecat timp de aproape șase ani. Din iunie 2006, de când dosarul a fost înregistrat din nou pe rolul Tribunalului Bucureşti, judecătorii nu au reuşit să dea a doua sentinţă în acest dosar.
Abia luni, pe 19 martie, instanţa s-a pronunţat şi i-a condamnat pentru a doua oară pe inculpaţi. Între timp însă, multe dintre infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată s-au prescris.
De la 8 la 12 ani
de puşcărie
Luni, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Boerică la 12 ani de închisoare pentru faptele comise, printre care returnările ilegale de TVA, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, spălare de bani în formă continuată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi violare de domiciliu. A fost achitat însă pentru fals în declaraţii în formă continuată şi complicitate la fals privind identitatea în formă continuată. În plus, instanţa a dispus încetarea procesului penal pentru complicitate la uz de fals în formă continuată pentru că fapta s-a prescris.
Şi ceilalţi inculpaţi au avut aceeaşi soartă. Astfel, Nassar H.A.A. Mohamed a fost condamnat la opt ani de închisoare, însă a scăpat de pedepsele pentru complicitate la uz de fals în formă continuată şi complicitate la fals privind identitatea în formă continuată.
Honar Sood Monfared Mostafa a primit zece ani de închisoare, însă a fugit din ţară înainte să fie trimis în judecată. Sargarodschi trebuie să execute trei ani de închisoare în condiţiile în care infracţiunile de uz de fals în formă continuată, fals în declaraţii, complicitate la fals privind identitatea în formă continuată şi complicitate la uz de fals în formă continuată s-au prescris. Restul inculpaţilor au fost condamnaţi la pedepse cu închisoarea între doi şi șapte ani de închisoare, şi în cazul lor o bună parte dintre faptele pentru care au fost trimişi în judecată s-au prescris.
Judecarea acestui dosar este departe de a se fi terminat, pentru că inculpaţii au posibilitatea de a face apel şi recurs, astfel că mai pot trece alţi ani buni până când justiţia va reuşi să dea o hotărâre definitivă în acest dosar.
Boerică şi-a primit ceasurile înapoi
Tribunalul Bucureşti a mai dispus luni să îi fie restituite lui Genică Boerică „un inel bărbătesc din metal de culoare galbenă cu montura din piatră de culoare neagră“, un ceas bărbătesc „Cartier“, unul cu inscripţia „Longines“, unul cu inscripţia „Versace“, unul cu inscripţia „RADO 04401 TITANIUM“, un altul cu inscripţia „SWISSTAR“, plus un ac de cravată.
Despăgubiri
Instanţa i-a obligat pe inculpaţi să plătească toate sumele de bani obţinute ilegal prin firmele SC Xan Set SRL, SC Trancomex Impex SRL, SC Zarand Internațional SRL, SC Ionat Impex SRL, SC Sori Craft SRL, SC Apolodor Invest SRL şi SC BARIL SA de la Direcția Generală a Finanțelor Publice Dolj. La acestea se adaugă obligaţiile fiscale accesorii. Faţă de aceste sume, inculpaţii au fost obligaţi să plătească cheltuieli judiciare între 10.000 şi 40.000 de lei de fiecare. Boerică are de achitat cel mai mult – 75.000 de lei.
Biletul din chiloţi
După arestarea preventivă a lui Boerică, pe 18 octombrie 2004, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat că acesta a încercat să transmită dispoziții clare celor „de afară“ prin intermediul unui bilet ascuns în „lenjeria intimă“. În biletul găsit în chiloţii lui Boerică, acesta îi dădea dispoziție unui anume „Mario“ să găsească o modalitate de a stopa „fluxurile financiare“ către Siria şi ştergerea urmelor celor deja efectuate. O altă sarcină a fost să caute „un avocat cu influență pe lângă Curtea de Apel“, care să fie „capabil“ să-i obțină punerea în libertate. În final, Boerică ameninţa că, în cazul în care „arestarea lui va fi prelungită“, toți ceilalți membri vor fi deconspirați.
