14.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocal1863. Drumul scrisorilor.

1863. Drumul scrisorilor.

Dacă vreodată v-aţi întrebat cum erau serviciile poştale în trecut, C.D. Fortunescu v-a anticipat curiozitatea. El a publicat, în 1925, însemnări dintr-o carte interesantă, ce tratau în principal activitatea poştelor din ţară.

Un comunicat de la Ministerul Finanţelor (numărul 7390 din 27 aprilie 1862) anunţa că „de la 1 Mai 1863 serviciul postal, cum şi transportul cu diligenţele, a rămas a se administra «tot caşi dincolo de Milcov» în regie. În oraşele Bucureşti, Brăila, Craiova, Ploeşti, Calafat, Giurgiu şi Olteniţa se înfiinţează câte un biurou postal, iar în Buzău, R. Sărat, Piteşti, Slatina, T.-Jiu, Severin, R.-Vâlcii, Caracal, T.-Măgurele, Stirbeiu, Târgoviştea şi C.-Lung câte o sucursală, a cărei conducere s’o aibă casierii generali respectivi ai judeţelor, slujba fiind făcută de funcţionari anume destinaţi serviciului postal“.

„Trădătorul“ şi scrisoarea

Taxa unei scrisori francate era de 30 de parale în ţară, dacă, desigur, scrisoarea nu făcea mai mult de cinci schimburi pe drum în călătoria ei către destinatar. Se primeau şi scrisori recomandate pentru 60 de parale, precum şi „gropuri, scrisori de valoare şi pachete poştale“. Scrisorile se francau. „Trădătorul“ (ăsta-i numele pe care-l purtau „prezentatorii“, cei care obişnuiau să predea o scrisoare poştei) putea să-şi cumpere încă de pe atunci, din 1863, „timbruri poştale şi le va lipi pe scrisoare, aruncându-le în urmă în una din lădiţele de scrisori“.
Informaţiile despre preţ şi instrucţiunile de depunere a unei scrisori erau urmate de un tabel, care cuprindea cele 30 de curse poştale din toată România. Prin Craiova treceau trei astfel de drumuri. Unul legat de Capitală, altul de Calafat şi al treilea de Verciorova. În plus, prin Oltenia mai mergeau legături între Severin şi Gruia, Târgu Jiu şi Ţânţăreni şi între Slatina şi Bechet.  Fiecare dintre cele 30 de curse se făcea de câte trei ori pe săptămână, dus-întors, ca să ducă mesaje de-a lungul şi de-a latul ţării.

Harta fantezistă a locurilor

Din Craiova şi până-n Bucureşti, diligenţa făcea, de regulă, 27 de ore; „iar cu o căruţă de poştă trebuia 10 ore de la Craiova la Calafat, 13 ore de la Craiova la Verciorova, 5 ore de la Severin la Gruia, 7 ore de la Ţânţăreni la T.-Jiu şi 10 ore de la Slatina la Bechet. Tarifa «depeşielor» interne variază după distanţe. Astfel una de 20 de cuvinte, inclusiv adresa, costă 9 lei vechi de la Craiova la Bucureşti“. Trebuie spus că o căruţă de poştă era trasă de patru cai la o cursă, iar la celelalte două rămase pe săptămână, numai de doi cai.
Toate aceste informaţii erau iscălite, pentru autenticitate, „de Prinţul Al. Kantacuzin ca Ministru de Finanţe şi de un Sevesku, Director al Poştelor“.  La finalul însemnării, C.D. Fortunescu a transcris şi un paragraf suplimentar, spunea el, despre o „hartă cam fantezistă a Europei“. Menirea ei era să caracterizeze fiecare ţară în parte, în acea carte-îndrumar. „În loc de numele fiecărei ţări, găsim aci o gravură-simbol mai mult ori mai puţin transparentă pentru noi. Aşa Franţa e representată printr’un călugăr catolic, cu crucea în mână, călare pe ţava unui tun; Spania ca bătrână cochetă în faţa unei oglinzi; Roma, prin Papa îngenunchiat înaintea unui foc, pe care par’că ar vrea să-l potolească; Piemontul e înfăţişat ca o femee tânără ce iese dintr’un mormânt; Anglia, o femee care pescueşte cu undiţa în Canalul Mânecii; Prusia printr-un profesor la masă, cu cartea şi condeiul dinainte; Turcia, un mort în sicriu; Grecia, un cazan care fierbe în clocot; Rusia, gogeamite şobolan rozând la o nucă uriaşă; Transilvania, un copil în faşe, răstignit pe cruce, iar Ţara Românească, un ţăran bătrân îngenunchiat cu faţa spre răsărit, având înainte-i două oi ce pasc“.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS