Părinţii trebuie să ştie că majoritatea cazurilor de cancer la copii pot fi tratate şi că boala răspunde mult mai bine la tratament decât în cazul adulţilor. Totul este să fie diagnosticată la timp şi să fie tratată corect.
Peste 200.000 de copii din toată lumea sunt diagnosticaţi cu cancer în fiecare an, iar dintre aceştia, estimativ, 90.000 mor din cauza lipsei unui tratament adecvat sau a diagnosticelor greşite. Asta în condiţiile în care peste 70 la sută din formele de cancer la copii sunt vindecabile, dacă sunt depistate şi tratate în fază incipientă. „Problema este că simptomele de cancer la copii pot fi deseori interpretate ca boli obişnuite. De aceea, este vital ca părinţii să meargă cu copilul la medic atunci când observă că anumite simptome persistă“, este avertismentul dat de dr. Gabriele Calaminus, preşedintele Societăţii Internaţionale de Oncologie Pediatrică (SIOP).
Care sunt simptomele
Metodele de depistare paraclinică a cancerului folosite la adult nu au în totalitate aplicabilitate la copil, la care, în general, boala are o evoluţie mai rapidă. „Tocmai de aceea, medicul trebuie să interpreteze cu maximă seriozitate simptomele descrise de părinţi sau de copiii mai mari, în special când acestea durează mai mult de două săptămâni“, atenţionează dr. Manuela Grozavu.
Următoarele simptome, dacă persistă, pot fi semne ale unui cancer la copii: o pată albă în ochi, miopie nou instalată, orbire, glob ocular umflat; umflătură în abdomen/pelvis, cap sau gât, în membre, la testicule, la glande; febră inexplicabilă, prelungită mai mult de două săptămâni; pierdere în greutate, paliditate, oboseală, răniri sau învineţiri cu uşurinţă, constipaţie, dificultate la urinare, sângerări vaginale; dureri de oase, de încheieturi, de spate, fracturi cu uşurinţă; schimbarea sau alterarea mersului, echilibrului sau a vorbirii, regresie în dezvoltare; durere de cap prelungită mai mult de două săptămâni, cu sau fără vomă, umflarea capului. Conform dr. Manuela Grozavu, intervalul scurs între apariţia primului semn sau simptom de cancer şi stabilirea diagnosticului este diferit: patru săptămâni, la 80 la sută din cazurile de leucemie; două luni până la doi-trei ani, la tumorile cerebrale; două-patru luni, la tumorile osoase sau cele de ţesuturi moi.
Ce analize trebuie făcute
Cancerul poate fi depistat printr-un număr redus de analize, „dacă alegerea a fost bine făcută, în funcţie de semnele şi simptomele clinice“. „Într-o primă etapă, numărul examenelor complementare necesare diagnosticului poate fi limitat“, susţine dr. Manuela Grozavu. Aceasta a enumerat şi analizele care se pot face şi care ar fi suficiente pentru depistarea bolii, în funcţie şi de tipul de cancer: pentru leucemie: hemoleucograma, mielograma; pentru limfom (tumoare cu aspect de ganglion limfatic – n.r.): radiografie pulmonară, ecografie abdominală, puncţie şi biopsie ganglionară; pentru tumori cerebrale: computer tomograf, RMN; pentru neuroblastom (tumoare a sistemului nervos periferic – n.r.): ecografie abdominală, radiografie toracică, metaboliţi urinari ai catecolaminelor; pentru tumori renale: ecografie abdominală, computer tomograf, RMN; pentru tumori osoase: radiografie osoasă, scintigrafie, biopsie osoasă.
Cum se tratează
Citostaticele, intervenţiile chirurgicale şi radioterapia sunt cele mai frecvente metode de tratament folosite în vindecarea cancerului. „Citostaticele sunt substanţe capabile să amelioreze starea clinică, să micşoreze volumul tumorii, să prelungească durata de supravieţuire şi, uneori, să producă vindecarea bolnavilor. Intervenţiile chirurgicale au şi ele un rol esenţial în îndepărtarea tumorilor solide, în cazul în care acestea sunt accesibile. Şi radioterapia a înregistrat progrese legate de ameliorarea tehnicilor de iradiere convenţională, dar ea trebuie efectuată întotdeauna de o echipă de specialişti“, a precizat dr. Manuela Grozavu.
Sprijin de la Asociaţia OncoHope
În Craiova, în ultimii ani, Asociaţia OncoHope s-a implicat în sprijinirea copiilor bolnavi de cancer, unul dintre cele mai importante proiecte ale sale fiind reamenajarea Compartimentului de Oncopediatrie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă. „Pe lângă crearea unor condiţii decente în saloanele de spital, ne-am implicat şi în sprijinirea individuală a copiilor bolnavi de cancer“, a spus Marga Cuţarov, manager de proiect al Asociaţiei OncoHope.
Ziua Internaţională a copilului bolnav de cancer
Începând cu 2003, 15 februarie a fost declarată Ziua Internaţională a Copilului Bolnav de Cancer de către Confederaţia Internaţională a Organizaţiilor Părinţilor cu Copii Bolnavi de Cancer (ICCCPO).
