Pe măsură ce trece timpul, iar bătrânii satului se duc, în comuna Argetoaia, tot mai multe obiceiuri dispar. „S-au pierdut din obiceiuri. Foarte mulți tineri sunt plecați la muncă în străinătate și, cum nu sunt acasă cu ocazia unor sărbători sau evenimente și nu mai văd anumite obiceiuri, ușor-ușor uită de ele. Totuşi, mă bucur că tinerii nu se rup de comunitate. Când se întorc acasă, ei încearcă să-și dezvolte gospodăria proprie“, a explicat Mircea Beznă, primarul din Argetoaia.
Vremea „Stelelor“ s-a dus
Unul dintre obiceiurile pe cale de dispariţie este acela al colindului cu Steaua. În trecut, în seara din Ajunul Crăciunului, grupuri de câte trei copii (asemeni celor trei magi care au venit să se închine pruncului Iisus) mergeau din casă în casă și cântau colindul „Steaua sus răsare“. Ei aveau în mână o stea în mijlocul căreia era desenată scena Nașterii Domnului. În prezent, acest obicei care evocă momentul când, la Nașterea lui Iisus, s-a ivit pe cer steaua care i-a călăuzit pe cei trei magi la locul Nașterii este pe cale de dispariţie. Astfel, locul Stelei a fost luat încet-încet de o crenguţă de brad împodobită, iar colindul „Steaua sus răsare“ a fost înlocuit cu fel de fel de colinde, unele româneşti, altele împrumutate.
Vicleiul, pe cale de dispariție
Şi de obiceiul Vicleiului au început să uite tinerii din Argetoaia. Vicleiul era un teatru de păpuși în miniatură, de forma unui paralelipiped, cu dimensiunile 80-100 cm și 30-40 cm înălțime, cu o scenă pe care se jucau păpușile și o vitrină prin care se putea viziona jocul. Totul era îmbrăcat în hârtie pictată cu scene care redau ritualul Nașterii lui Hristos. Păpușile folosite erau îmbrăcate în costume naționale şi, cu ajutorul lor, păpuşarul punea în scenă diferite aspecte din viață, pline de satiră și umor. Pe lângă păpuşar, din grup mai făceau parte cinci flăcăi (patru cântăreţi vocali care se rânduiau câte doi la ținutul Vicleiului şi un fluieraş/gornist). Astfel, punerea în scenă era făcută pe fundal coral în care erau cântate nașterea și moartea. „Acum, obiceiul este pe cale de dispariție. Înainte, flăcăii însoțiți de gorniști mergeau cu Vicleiul. Acum, numai un tânăr, care e căsătorit, pleacă la colindat alături de gorniști. Chiar dacă este căsătorit, oamenii se bucură că încă se păstrează obiceiul“, a spus primarul din Argetoaia.
Obiceiuri păstrate cu sfinţenie
Totuşi, în Argetoaia sunt şi obiceiuri care nu au moarte. Unul dintre acestea este reprezentat de „Focurile de Joi Mari“, procesiune desfășurată anual în Joia Mare din Săptămâna Patimilor, în satul Salcia. Dimineața devreme, când întunericul e încă stăpân pe sat, în fața fiecărei case este aprins un foc. Apoi, gospodinele pleacă spre cimitir, unde își comemorează morții, aprinzând câte un foc la căpătâiul lor. Și Bâlciul de Sfânta Maria de la Argetoaia este deja tradiție în zonă. Evenimentul, care se organizează în duminica cea mai apropiată de Sărbătoarea Sfintei Mării, reprezintă principala sărbătoare a comunei și reunește familiile. „Atunci, toată lumea vine acasă, inclusiv cei din străinătate. Se organizează dintotdeauna și este respectat“, a spus Mircea Beznă.
