Numărul de locuitori, puţin peste 2.500, poate fi considerat singurul criteriu care face din Cârcea o comună. Judecând după infrastructura, dezvoltarea economică a zonei şi proiectele implementate, majoritatea cu fonduri europene, localitatea tinde să se transforme încet-încet într-un minioraş.
Atestat documentar la 9 iunie 1582 sub numele de Crăcioaia, când domnitorul Ţării Româneşti era Mihnea Turcitul, Cârcea are peste 7.500 de ani de istorie, calculând după descoperirile arheologice din perimetrul său. În 2004, satul Cârcea s-a desprins de comuna Coşoveni prin referendum, devenind comună.
De atunci a început şi era modernă a localităţii, care a beneficiat de o continuă dezvoltare. Profitând de distanţa mică faţă de Craiova (7 km), de care o leagă două căi importante de acces, DE 70 Craiova – Bucureşti şi DN Craiova – Caracal – Alexandria – Bucureşti, şi de suprafeţele mari de teren pe care le-a avut la dispoziţie, comuna Cârcea tinde să se transforme într-un minioraş. Locuinţele apărute aici rivalizează cu cele din cartierele rezidenţiale, iar investiţiile private din zonă au făcut din Cârcea una dintre comunele cu cele mai mari venituri la bugetul local din judeţul Dolj.
Localitatea dispune de apă curentă, gaze, străzi asfaltate şi pietruite, iluminat public, iar proiectele de dezvoltare sunt tot mai multe. Unele sunt în derulare, altele aşteaptă finanţarea europeană. „De aceea nu pot spune că suntem o comună bogată, ci una cu un buget mediu, pentru că dorim o dezvoltare permanentă a localităţii şi ne trebuie tot mai mulţi bani pentru investiţii“, a susţinut primarul Valerică Pupăză, cel care a preluat conducerea comunei în 2004.
Au dat agitaţia urbană pe liniştea rurală
Dezvoltarea comunei a dus şi la creşterea populaţiei de aici, în prezent Cârcea înregistrând peste 2.500 de locuitori. Unii au lăsat Craiova pentru a se muta în comună, preferând liniştea rurală agitaţiei de la oraş, iar autorităţile locale susţin că acum au datoria morală de a le oferi nou-veniţilor condiţii ca la oraş. „Numărul populaţiei este în creştere şi pentru că sunt destui craioveni care vin şi se stabilesc aici, iar noi avem obligaţia morală şi legală de a le aduce infrastructura – canalizare, apă, gaze, la nivel urban. Intravilanul comunei a crescut foarte mult, iar pentru a construi această infrastructură este nevoie de zeci de milioane de euro, bani de care nu dispunem, dar pe care dorim să-i obţinem în timp prin dezvoltarea zonei industriale şi din fondurile europene“, a afirmat primarul Pupăză.
Comuna dispune de 3.330 de hectare de teren, din care 1.800 ha de teren intravilan, iar restul agricol. Principala preocupare a localnicilor nu mai este însă agricultura, „pentru că acum, după apariţia atâtor societăţi private, oamenii şi-au găsit de lucru, iar pământul îl mai muncesc doar din obligaţie morală sau poate de plăcere“, după cum a precizat edilul de la Cârcea.
Peste o sută de firme private pe teritoriul comunei
Chiar dacă primarul Valerică Pupăză susţine că în comună construcţiile şi investiţiile au stagnat faţă de anii anteriori, din cauza crizei, acesta se mândreşte cu firmele care îşi desfăşoară activitatea la Cârcea. „Investiţiile sunt din ce în ce mai puţine, poate şi criza şi-a spus cuvântul. Cu toate acestea, peste o sută de societăţi comerciale, cu diverse domenii de activitate, de la industrie auto, textile, până la hipermarketuri îşi desfăşoară activitatea pe raza comunei“, a spus primarul.
Cele mai cunoscute societăţi din Cârcea sunt Metro, Top Gel (producţie de îngheţată), Saff Trading, Novartis, Exflor, Trade Land Spedition (distribuţie), Grony (distribuţie materiale de construţii), Ruris (maşini şi unelte agricole), Moda Aliss (industrie textilă), Panda (laborator de prăjituri), Multibond Durai (producţie şi distribuţie de lacuri şi vopsele). Toate contribuie la bugetul comunei, însă lupta cea mare a autorităţilor locale este cea cu Ford, firmă pe care vor să o determine, pe cale judecătorească, să plătească taxele şi impozitele la Cârcea, „lucru care ar dubla bugetul localităţii noastre“, după cum consideră primarul Valerică Pupăză.
Centru cultural şi bază sportivă de 1,5 milioane de euro
Dintre proiectele aflate în derulare la Cârcea, cel mai avansat este cel privind construirea unui centru cultural şi a unei baze sportive moderne. O investiţie de 1,5 milioane de euro, suportată în proporţie de 80 la sută de bugetul local, care se va finaliza în acest an. „Contractul s-a semnat în decembrie 2010, dar lucrările au început în primăvara lui 2011. Execuţia este în grafic, pentru că întârzierile care erau au fost recuperate în perioada de iarnă, când s-a lucrat până pe 15 decembrie. Anul acesta proiectul se va finaliza“, susţine edilul.
Clădirea va avea trei niveluri, care vor însuma 2.000 mp, şi va cuprinde o sală multifuncţională, de 500 mp, şi una pentru spectacole, cu 250 de locuri. Totodată, aici va funcţiona şi o bibliotecă şi vor exista şi săli pentru conferinţe, IT, lectură, fitness şi forţă, dar şi spaţii pentru expoziţii. Baza sportivă va cuprinde un teren de fotbal modern, cu gazon natural, drenaj, nocturnă şi gradene de 850 de locuri, şi unul sintetic, tot cu nocturnă. Vestiarele vor fi în noua clădire, dar vor exista şi vestiare de vară, construite sub tribune.
Un spital nou şi un parc de agrement
Altă investiţie care ar putea începe la Cârcea din primăvară este construirea Dispensarului Uman şi a Farmaciei. Policlinica va fi o clădire de 400 mp, P+1, în care vor fi cabinete de medicină de familie, cabinete de investigaţii cu diverse specializări, un ecograf şi un cabinet stomatologic. Imobilul va avea şi lift pentru pacienţi, pentru toată această investiţie primăria având prevăzută suma de 1,2 milioane de lei. În prezent, medicul de familie din Cârcea îşi desfăşoară activitatea într-o clădire veche, formată din două camere şi un hol, considerată de primar improprie pentru un spaţiu sanitar.
Şi pentru ca priveliştea să fie cât mai plăcută, lângă noul spital, pe un teren viran, primăria vrea să amenajeze, pe o suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi, un parc de agrement. Preţul acestei investiţii este inclus în banii alocaţi pentru construirea noului spital. „Parcul va avea alei pietonale, mobilier urban şi va fi iluminat, pentru ca locuitorii comunei să poată ieşi la plimbare şi seara“, a precizat Valerică Pupăză. Termenul de execuţie ar fi de un an, edilul dorind ca ambele investiţii să se finalizeze în 2012. Vechiul imobil al spitalului nu va fi demolat, ci va fi reabilitat şi păstrat tot în folosul comunităţii.
Cartierul de la Ford, o prioritate pentru autorităţile comunei
A treia investiţie majoră din Cârcea, care ar demara în partea a doua a anului, ar fi cea privind înfiinţarea sistemului de canalizare şi epurare a apei uzate menajere şi pluviale. „Este vorba de un tronson de patru kilometri şi de construirea a două staţii de epurare“, a explicat primarul. Alt proiect pe care îl va derula Primăria Cârcea vizează biserica din comună. Potrivit edilului localităţii, „Biserica «Adormirea Maicii Domnului» va intra în reparaţii capitale, acum lucrându-se la proiectul tehnic“.
„La nivelul comunei au fost depuse mai multe proiecte pe fonduri europene pentru canalizare, asfaltare, reţea de alimentare cu apă potabilă, modernizarea drumurilor de exploatare, un proiect social tip after school, unul cultural pentru amenajarea unui monument istoric. Toate sunt eligibile, dar fără finanţare momentan“, a mai precizat primarul Pupăză.
Acesta susţine că pentru Consiliul Local Cârcea, cartierul de vile din zona Ford este o prioritate. „Pentru cartierul de la Ford este făcut şi un studiu de fezabilitate pentru canalizare şi apă potabilă. Dacă apare un program care să-l finanţeze, noi suntem pregătiţi să-l depunem. Asta, pentru că pentru Consiliul Local Cârcea cartierul de la Ford este o prioritate“, a spus edilul, care nu mai consideră că, în prezent, se mai poate vorbi de o dispută teritorială cu Craiova.
Cârcea, monografie de 300 de pagini
Pentru cei care vor să afle totul despre Cârcea, monografia comunei, apărută anul trecut, poate fi considerată cel mai bun ghid. „Din istoria multimilenară a satelor Cârcea şi Preajba“ este o lucrare de aproape 300 de pagini în care istoria se îmbină cu prezentul. Lucrarea s-a făcut sub coordonarea lui Dinică Ciobotea, iar printre autorii care au contribuit la realizarea ei se numără şi primarul Valerică Pupăză, cel care a scris Statutul Comunei Cârcea.
„Cartea s-a lansat de ziua naţională a României, pe 1 decembrie. Am vrut să avem această monografie din dorinţa de a face cunoscut trecutul comunei şi de a nu se pierde datinile acestor locuri. Este prima lucrare complexă despre Cârcea, de la atestarea comunei din anul 1582“, a specificat primarul. Încă din primele rânduri ale monografiei, Valerică Pupăză face o scurtă caracterizare a locuitorilor comunei şi anunţă proiectele de viitor: „Locuitorii comunei au fost şi sunt oameni harnici, simpli şi foarte ospitalieri (…) Primăria şi Consiliul Local Cârcea şi-au întocmit valoroase şi documentate proiecte de viitor prin care s-ar reduce diferenţa dintre sat şi oraş şi ar contribui la ridicarea nivelului de viaţă şi confort al locuitorilor“.
Ziua comunei se sărbătoreşte pe 15 august, de Sfânta Maria, după hramul bisericii din comună. Primarul susţine că s-a ales această zi şi pentru că foarte mulţi locuitori din Cârcea poartă numele Maria sau Marin.
Mănăstirea şi balta, atracţii turistice
Primarul Valerică Pupăză susţine că localitatea Cârcea nu are prea multe obiective turistice, singurul punct de atracţie aflat în proprietatea comunei fiind balta naturală. Şi Mănăstirea Cârcea atrage vizitatori, dar ea nu este „revendicată“ de primărie. „Mănăstirea aparţine de Mitropolie, nu de noi. Dar pentru noi, ca şi comunitate, este un punct de atracţie pentru turiştii care vin. La capitolul turism nu stăm însă prea bine, pentru că nu avem multe destinaţii. Ca zonă de agrement ar fi Balta Naturală Cârcea, aflată în proprietatea comunei. A fost populată cu puiet, iar, când se va deschide, tariful va fi cel de anul trecut, 15 lei pe zi lumină“, a spus edilul. Comuna are pe teritoriul său şi monumente istorice, cum ar fi Biserica „Sf. Nicolae“, Crucea de Piatră şi siturile arheologice „La Guran“, „La Hanuri“, „La Viaduct“. La Cârcea a fost ridicat şi un monument dedicat eroilor comunei, care au căzut pe câmpul de luptă în cele două războaie mondiale.
Comuna cu două echipe de fotbal
La Cârcea fotbalul este bine reprezentat, comuna având două echipe, ambele la nivel judeţean. Viitorul Cârcea I activează în prima ligă doljeană, iar Viitorul Cârcea II în Elită (Liga a II-a judeţeană). Fotbalul se joacă aici doar de plăcere, iar o promovare nu este considerată de autorităţi un obiectiv prioritar. „Să terminăm cu baza sportivă, să avem condiţii şi apoi putem vorbi de o echipă competitivă şi de promovarea în Liga a III-a naţională, cu Viitorul Cârcea I“, susţine primarul Valerică Pupăză.
Asistenţă socială
În comuna Cârcea, din 2.511 locuitori, doar şase sunt asistaţi social, în baza a trei dosare întocmite în temeiul Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. Alte două persoane sunt beneficiare ale OUG nr. 105/2003 privind alocaţia complementară şi alocaţiile de susţinere pentru familiile monoparentale. „Noi am încurajat oamenii din comună să-şi găsească un loc de muncă, nu să stea în ajutorul social, care este foarte mic“, susţine primarul Valerică Pupăză.
