Legea răspunderii magistraţilor este constituţională, potrivit deciziei de ieri a judecătorilor Curţii Constituţionale
Senatul a adoptat cu 75 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă şi şase abţineri, proiectul de lege care extinde sfera abaterilor disciplinare în cazul judecătorilor şi procurorilor şi înfiinţează Inspecţia Judiciară ca structură cu personalitate juridică în cadrul CSM. Senatul este Cameră decizională. Proiectul fusese respins de Camera Deputaţilor.
Proiectul de lege extinde sfera abaterilor disciplinare în cazul magistraţilor, inclusiv prin introducerea sancţiunii disciplinare a suspendării din funcţie pe o perioadă de până la şase luni.
Prin noua lege, Inspecţia Judiciară ar urma să acţioneze independent şi se va ocupa cu analiza, verificarea şi controlul magistraţilor. Inspecţia Judiciară urmează să fie condusă de un inspector-şef, ordonator principal de credite, numit de plenul CSM pe un mandat de trei ani, cu posibilitatea unei singure înnoiri, în urma unui concurs organizat de CSM.
Abaterile disciplinare definite de lege sunt:
– manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale;
– încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii;
– atitudinile ireverenţioase în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, personalul instanţei, inspectori judiciari, avocaţi, experţi sau martori.
De asemenea, constituie abateri disciplinare:
– desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu;
– refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile sau actele depuse de părţi;
– nerespectarea de către procuror a dispoziţiilor procurorului ierarhic superior;
– nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privind soluţionarea cu celeritate a cauzelor;
– nerespectarea secretului deliberării şi a altor informaţii de aceeaşi natură;
– absenţele nemotivate de la serviciu;
– imixtiunea în activitatea unui alt judecător sau procuror;
– folosirea funcţiei deţinute pentru a obţine un tratament favorabil din partea autorităţilor sau intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri;
– nerespectarea în mod grav sau repetat a dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;
– participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor;
– nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale ori a deciziilor ÎCCJ;
– exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
Reaua-credinţă există, potrivit proiectului de lege, atunci când judecătorul sau procurorul încalcă normele de drept material sau procesual cu ştiinţă, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane.
Grava neglijenţă există, potrivit proiectului de lege, atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material şi procesual.
Sancţiunile disciplinare care se pot aplica judecătorilor şi procurorilor, proporţional cu gravitatea abaterilor, sunt:
– avertismentul;
– diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu până la 20% pe o perioadă de până la şase luni;
– mutarea disciplinară pentru o perioadă de până la un an;
– suspendarea din funcţie pentru o perioadă de până la şase luni şi excluderea din magistratură.
Acţiunile disciplinare în cazul abaterilor săvârşite de un judecător se exercită de Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar, de ministrul justiţiei sau de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
De asemenea, acţiunile disciplinare în cazul abaterilor săvârşite de procurori se exercită de Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar, de ministrul justiţiei sau procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ.
După vot, ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, a afirmat că, în ceea ce priveşte iniţierea procedurilor disciplinare care ţin de atributele sale, nu va întreprinde nimic fără să se consulte cu CSM.
• Mediafax
