16.2 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalVisul lui Solomon: Craiova turistică

Visul lui Solomon: Craiova turistică

Craiova va deveni oraş turistic în următorii zece ani. Acest lucru va fi posibil cu ajutorul investiţiilor aflate în prezent în diferite stadii de dezvoltare. Acesta este planul primarului Antonie Solomon, care a încercat să ofere răspunsuri, într-un interviu acordat GdS, la problemele cu care se confruntă craiovenii.

GdS: În ultima vreme aţi făcut declaraţii destul de ciudate sau care pot fi interpretate. De exemplu, la inaugurarea mall-ului aţi spus că nu vreţi să vedeţi o Craiova muncitorească. Ce să înţelegem din asta?
A.S.: Eu am spus că nu mai vreau să văd o Craiovă muncitorească, săracă. Craiovenii care trebuie să muncească în industrie o fac la 15-20 de kilometri de oraş. Acolo este locul lor. Să trăiască în Craiova, să-şi cheltuiască banii în Craiova, dar să muncească acolo. De ce? Vreau un oraş mai curat, mai verde, mai durabil, nu poluat şi cu Electroputere în centrul Craiovei, să zicem. Craiova s-a extins foarte mult. Nu mai poţi să ai fabricile în centru, pentru că nu e locul lor aici, nu? De asta am construit o zonă metropolitană, de afaceri, ca investitorii să meargă la periferia orașului. Nu că nu vreau să muncească nimeni în industrie. În primul rând, Craiova a fost acum o sută de ani o cetate a banilor, a comerţului, recunoscută, chiar dacă era cu produse agricole, dar nu a fost o Craiovă industrială. Acest oraş nu a fost construit de boieri pentru o mare industrie, care avea să urmeze pe timpul lui Ceauşescu. Şi noi trebuie să revenim, să creăm o Craiova a culturii, învăţământului, a sportului. Craiova să fie un aspirator de bani.
GdS: Nici cu sportul nu stăm bine…
A.S.: Pentru că nu avem nici o bază.
GdS: Aţi mai spus că am scăpat de o Electroputere a locomotivei şi avem una comercială.
A.S.: Electroputere devenise o ruină. Nu s-a întâmplat nimic de ani întregi acolo. Şi acum bine că s-au creat acele locuri de muncă. Pentru tineri este extraordinar. Asta am vrut să spun. Electroputere era un brand, dar să nu faci nimic de 20 de ani… Sunt nişte hale goale acolo, care dau sinistru. Mizerie… când treceai pe bulevardul ăsta care o să arate bine, pentru că o să-l reparăm, şi te uitai în dreapta către biserică ce vedeai: o ruină.
GdS: Cum faceţi cu accesul la mall, pentru că se creează ambuteiaje pe Calea Bucureşti?
A.S.: Nu este problema mea. Este o comisie de sistematizare a circulaţiei, Poliţie Rutieră, există arhitect-şef, s-au pus de acord să găsească soluţii. Dacă asta nu e bună, probabil vor găsi altceva. Nu mă implic, semafoarele nu sunt construite de primărie. Este investiţia celor de la mall, cu acordul Poliţiei Rutiere. Eram oraş de 300.000 de locuitori şi nu aveam mall, iar Brăila are două mall-uri la 100.000 de locuitori. Era ruşinos.
GdS: Încep să apară hipermarketuri în Craiova…
A.S.: Da, dar nu ştiu cât vor rezista. Sau rezistă ei şi închid cei mici.
GdS: Am ajuns piaţă de desfacere? Dacă nu producem nimic cu ce cumpărăm din hipermarketuri?
A.S.: Păi am produs ceva în 20 de ani? Ne-am lamentat, dar nimic concret. Pentru că nu depinde de noi. Suntem prea mici. Când intri sau te urci pe valul ăsta şi te europenizezi, dacă te dai jos, te îngroapă. Stai acolo, dacă asta e directiva, că fără industrie în Craiova, fără industrie. Dar să nu mai plângem, ci să găsim soluţii. Uite, Craiova va fi una turistică. Eu aşa o visez pe asta în timp. Să apară şi pentru distracţie, şi pentru cumpărături. Şi în partea cealaltă, când te duci, nu vizitezi neapărat muzee, te duci şi vezi ce frumos arată.
GdS: Ei au şi obiective culturale. Noi ce obiective turistice avem în Craiova?
A.S.: Avem câteva obiective. Palatul „Jean Mihail“, care este de excepţie. E o clădire pe care nu o întâlneşti la Viena, aşa spun străinii care vin la noi. Muzeul Olteniei, mă rog, eu nu am intrat de mult acolo, dar este interesant. Parcul „Romanescu“. Ăsta nu e de vizitat? Ne ducem la Sighişoara sau la Hunedoara, care este o căzătură de oraş, parcă ar fi undeva pe lună, să vedem Castelul Huniazilor. Ne ducem la Neamţ să vedem cum s-a bătut Sobieski cu plăieşii, zece camere. Şi lumea vine, iar la noi, Parcul „Romanescu“ îţi aduce aminte de atmosfera de acum o sută de ani. E un parc romantic.
GdS: Şi în cât timp va deveni Craiova oraş turistic?
A.S.: Dacă vom mai construi hoteluri de calitate, nu de mântuială, probabil în zece ani vor fi fel şi fel de evenimente şi Craiova va fi full. Aquaparkul va atrage foarte mult, apoi al doilea mall, Parcul Tineretului, care creşte de la zi la zi. A venit un investitor francez care vrea să construiască un teren de golf. Îi trebuie 50 de hectare în jurul Craiovei. Deci Craiova se mişcă. Mai e Ford aici. Eu sper să nu plece niciodată din Craiova.
GdS: Preşedintele i-a criticat pe cei de la Ford.
A.S.: Nu comentez spusele preşedintelui. El a avut o contribuţie mare pentru venirea Ford în Craiova. Probabil are supărările lui, că nu şi-a obţinut angajamente. Statul român a fost corect, Ford a lălăit investiţia….
GdS: Şi avem unde să oferim cele 50 de hectare?
A.S.: Noi nu, dar în jurul Craiovei se găsesc. Dacă vrei să construieşti la nivel internaţional, este o investiţie.
GdS: Acest investitor a venit doar în vizită?
A.S.: A spus că este un oraş frumos, că merită să investească aici.
GdS: Dar sunt doar vorbe deocamdată…
A.S.: Vorbe, da… intenţii. La criza asta, te aştepţi la orice.
GdS: Cum rezolvaţi problema cu Salubritatea şi masterplanul pe deşeuri?
A.S: Este o problemă care doare. ANRSC a comentat că acel contract de delegare a fost pentru 49 de ani şi nu trebuia aşa, ci exact pe perioada în care expiră durata normată a utilajelor, adică 10-12 ani. Dacă ANRSC nu dă licenţa, suntem puşi în situația să funcţionăm trei luni şi să facem licitaţie.
GdS: Oricum, trebuie să organizaţi licitaţie peste un an…
A.S.: Da. Eu cred că acest serviciu a avut o direcţie clară: privatizarea.
GdS: Şi de ce ar fi asta un lucru rău? Oricum Salubritatea a mărit preţurile….
A.S.: Pentru mine ca primar e un lucru foarte rău. Dacă acum mă costă 200 de miliarde de lei vechi tot ce înseamnă deszăpezire şi curăţenie în Craiova, când se va privatiza mă va costa de trei ori mai mult. Şi nu am banii ăştia. Plus că cel care va câştiga va veni cu tot felul de utilaje, oameni mai puţini, deci probleme sociale…
GdS: Din cauza Salubrităţii a şi fost întârziat masterplanul pe deşeuri. Primăria vrea ca Salubritatea să fie singura care colectează gunoiul din oraş?
A.S.: În masterplan se cerea ca noi să mărim preţul la gunoi, la colectare, transport, depozitare şi să scădem la ţară, că ţăranii nu au bani. Să zicem că, dacă acum este trei lei de persoană, preţul se va mări la 12 lei, ca să putem colecta şi de la Dăbuleni sau de nu ştiu unde. Craiova pierde mereu.
GdS: Aţi făcut demersuri pentru ca oraşul să rămână cu operatorul ei de Salubritate. Aţi obţinut ceva?
A.S: Nu. Eu, unul, nu mi-aş dori să se implementeze masterplanul pe deşeuri, deoarece Craiova nu câştigă nimic, ci pierde.
GdS: Şi atunci de ce aţi mai intrat în ADI (Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară – n.r.)?
A.S.: Am intrat că, mă rog, am crezut că respectă ceea ce spunem noi. Aşa a fost discuţia.
GdS: Înseamnă că o să ieşiţi din Asociaţie…
A.S.: O să ieşim până la urmă. Cu acest ADI am făcut şi masterplanul de apă, cu o sută de comune care nu au canalizare, apă şi care s-au băgat şi au un vot ca şi mine, Primăria Craiovei, care are 70% din activitate. Puteau să facă cinci-șase comune sau oraşe. E o horă mai mare, mai mult electorală… şi, culmea, urma să fim scoşi de la canalizare, pentru că, după filosofia unora, se adresează numai comunelor. Şi le-am demonstrat că oraşul Craiova este o comună. În Romaneşti şi Bariera Vâlcii sunt două comune de 20.000 de locuitori.
GdS: Pentru locuinţele ANL pe care vreţi să le construiască Agenţia Naţională aveţi un termen concret?
A.S.: Nu, am dat acea hotărâre de consiliu, am trimis-o la Ministerul Apărării şi sper să se dea mai repede o hotărâre de guvern, ca să intrăm în posesia terenului şi să găsim o formulă cu doamna ministru Udrea pentru construirea lor. Terenul este amplasat extraordinar, la stradă. Nu este pe câmp să mă coste utilităţile mai mult decât toate locuinţele. Nu să laşi oamenii în câmp şi să tot aştepte de la Solomon drumurile, aşa cum e în cartierul Veteranilor şi ANL.
GdS: Vă exprimaţi mereu nemulţumirea faţă de stadiul lucrărilor publice din Craiova. Chiar credeţi că va fi gata pasajul subteran până la alegeri, aşa cum aţi declarat recent, atâta timp cât cel suprateran şi Polivalenta sunt departe de finalizare?
A.S.: Eu cred. E foarte simplu. Trebuie să muncească, nu ce s-a făcut la pasajul suprateran.
GdS: Nu este mai mult de muncă la pasajul subteran decât la cel suprateran?
A.S.: Nu e adevărat. Dom’le, chinezii au făcut 40 de kilometri de pod prin mare într-un an şi jumătate. Şi noi avem 200 de metri. Cât trebuie să ne ia? Dacă este o firmă puternică și are oameni pricepuţi o rezolvă în mai puţin de opt luni.
GdS: La suprateran nu au fost specialişti?
A.S.: Au venit după trei – patru luni. A trebuit să vin, să le demonstrez că se poate şi, în două-trei săptămâni să facă acele cămine ca să poată ieşi din groapă. Nu sunt mulţumit nici acum de ritmul lucrărilor. Nu s-a recuperat nici o oră. Va fi gata în luna iulie, cu siguranţă.
GdS: Şi Polivalenta tot în iulie?
A.S.: Pe 15 martie (râde). Nu aşa am zis?
GdS: Nu dumneavoastră munciţi acolo…
A.S.: Ei muncesc, dar… mai este aplicarea parchetului pentru suprafaţa de joc, dar trebuie o temperatură constantă de 10-15 grade Celsius. Or ei nu au băgat căldură în Sala Polivalentă în prezent. Nu au mutat transformatorul de curent. Am vorbit cu cei de la CEZ şi mi-au zis că până pe 20 este gata. Apoi fac legăturile, durează, nu se mai lucrează până pe 7 ianuarie. O să înceapă de pe 15 ianuarie. Poate nici termenul de 15 martie nu va fi, dar pe aproape. Nu au făcut licitaţie nici la scaune. Eu nu pot să mă implic pentru că după aia zic că am nu ştiu ce interese.
GdS: Puteţi, ca primar al Craiovei… este normal să vă implicaţi.
A.S.: Pot să urgentez. Ştii cât costă consumul de curent acolo? E uzină, 300.000 de kilowaţi pe lună – un miliard şi jumătate de lei. 30% din consumul Craiovei la iluminatul public. Aşa este proiectul tehnic. Dar este un brand. Uite, poate fi un obiectiv turistic. Aţi văzut cum s-au comportat craiovenii de 1 Decembrie? Un portofel nu s-a furat, nu s-au călcat, nu s-au înjurat. Stăteau ca la biserică. E mare lucru. Când văd că nu le oferi şi îi umileşti, oamenii reacţionează la fel. Eu zic că oraşul Craiova este un exemplu de urmat pentru alţii.
GdS: O fi exemplu de urmat, dar se pare că la Bucureşti nu este aceeaşi percepţie…
A.S.: Nu e aşa, pentru că este lupta asta pentru atragerea investitorilor. Ei vor să ducă banii spre anumite zone şi de aceea creează prin presă o anumită nesiguranţă în Craiova, că, vezi Doamne, bătăi pe stradă. Ăia nu au curaj să vină. Nu a fost întâmplătoare asta. Lucrurile bune niciodată nu se popularizează. Nici să nu audă. Crime sadice se întâmplă în toate colţurile ţării. La Craiova nu se întâmplă. Şi turbează de oftică.
GdS: L-aţi lăudat pe directorul Termoficării, spunând că este cel mai bun, dar în acelaşi timp aţi spus că este inimă mai largă şi de aceea s-au acumulat datoriile la întreţinere. E bun sau nu?
A.S.: Îl laud pe Tudorache pentru că este cel mai bun director din zona noastră, dacă vreţi, tehnic, cu investiţiile. A schimbat 300 de kilometri de conducte.
GdS: Păi a avut bani…
A.S.: Alţii au avut bani şi ce au făcut? Să fim serioşi. Cu reţeaua asta de transport a apei calde nu e aşa simplu. Şi este perfecţiune. Apa şi căldura au urcat şi la etajul zece. Nu au mai fost lovituri de berbec, nu s-au mai spart conductele mari. Am avut probleme cu cei de la Complexul Energetic, la ei s-au spart conducte şi s-a oprit temporar agentul termic. Deci, jos pălăria! Nu suportă beţivii, chiulangiii. Acolo e ca la armată. Dar cu încasarea creanţelor se mişcă greu, pentru că lumea este săracă, unii nu vor să plătească. Toate punctele termice sunt farmacii, dacă s-au mutat şi domnii senatori în ele… Înainte mergeai în cizme pe acolo. Îi reproşez că a fost cu directoarea economică mai larg… trebuia să se ocupe de recuperarea banilor.
GdS: Se va mai întrerupe căldura sau apa caldă?
A.S.: Nu.
GdS: Păi ce s-a schimbat?
A.S.: Plăteşte lumea mai mult. Mai mergem peste ei.  Prioritare sunt: spitale, creşe, grădiniţe, şcoli, colegii. Aici nu se va întrerupe niciodată. Iar populaţia rău-platnică o să aibă surprize, fiindcă nu putem merge la infinit.
GdS: Şi când le faceţi surpriza?
A.S.: Când va fi foarte frig afară. Să scoată banii să  plătească.
GdS: Deci aşteptaţi să vină frigul ca să le tăiaţi căldura?
A.S.: Vom găsi altă soluţie, adică de facturare individuală, în regim uniform. Aş vrea ca, din ianuarie până în decembrie, omul să plătească două milioane, o medie… Din ianuarie vrem să o punem în aplicare.
GdS: Cei de la asociaţii nu vor contracte individuale…
A.S.: Păi nu vor fiindcă unii care ar trebui să promoveze ideea de contract individual se duc şi spun să nu facă asta. Din 1.800 de încercări nu am făcut un contract.
GdS: Dumneavoastră mereu aţi criticat activitatea asociaţiilor de proprietari. De ce nu măriţi numărul angajaţilor pentru control?
A.S.: Nu pot să angajez pe nimeni. Poate din redistribuire de la alte departamente, dar să nu fie încărcaţi. De exemplu, trebuie să fac un birou de audit şi am un singur om.
GdS: Ar fi primăria dispusă să garanteze împrumutul pe care Termoficarea vrea să-l facă la bănci pentru a plăti datoria către Complexul Energetic?
A.S.: Băncile sunt foarte atente cu împrumuturile acum. Nu vreau să iau în calcul nimic acum, deoarece vine un an greu. Mie nu mi-ar conveni să garantez acest împrumut.
GdS: O problemă mai mare decât cea legată de Termoficare este cea a câinilor fără stăpân.
A.S: După ce va fi promulgată legea o vom respecta.
GdS: Spuneaţi că vă veţi consulta cu acele comitete cetăţeneşti. Aveţi încredere că ele reprezintă opinia publică din oraş?
A.S.: Am mai multă încredere decât în dezbaterea pe care au făcut-o la Teatrul Liric, care a fost o mizerie, cu cinci inşi în sală.
GdS: Şi comitetele pe cine reprezintă?
A.S.: Zona respectivă. Sunt zece comitete, zece zone. Nu eu i-am ales. Îi ascult o dată, le spun ce prevede legea şi ce poate face consiliul local. Nu negociem legea cu cei din comitete.
GdS: Acum vorbiţi ca un om politic. Dar, în esenţă, sunteţi un om de acţiune. Ce ar trebui făcut aţi tot spus de-a lungul timpului…
A.S.: Şi nu vă spun ce o să fac eu…
GdS: Aveţi un plan?
A.S: Desigur. Sunt asaltat de e-mail-uri. Lumea este disperată.
GdS: Şi ce aşteptaţi ca să vă puneţi planul în aplicare?
A.S.: Să fie promulgată legea.
GdS: Mai sunt câteva săptămâni.
A.S.: Am spus atât de multe şi am ajuns în puşcărie. Nu mai spun nimic.
GdS: Doar nu se va întâmpla asta din cauza maidanezilor…
A.S.: (Râde) I-auzi, cu câinii. Dumnezeu te pedepseşte.
GdS: Vă e teamă de reacţia oamenilor?
A.S.: Nu, dom’ne, că sunt câţiva care, vai Doamne, ce iubitori de animale sunt ei! Nu le iubesc, se iubesc pe ei şi pe buzunarele lor. Dacă asta este soluţia pentru câinii bolnavi, pentru cei pe care nu îi vrea nimeni, trebuie făcut ceva. Aştept să văd legea, nu o cunosc.
GdS: Nu aţi citit-o până acum?
A.S: Nu.
GdS: Aţi dat multe diplome de excelenţă de când aţi revenit în fruntea primăriei. De ce i-aţi premiat, de exemplu, pe deputatul Gelu Vişan sau pe fostul şef al poliţiei din Dolj, Gheorghe Bică? Prin ce s-au remarcat ei?
A.S: (râde) Păi Vişan a fost un deputat activ, dacă îl vedeţi, este prezent în media peste tot şi chiar a susţinut actualul guvern şi uite că ţara nu s-a prăbuşit ca altele. Deci, a fost un tip extrem de activ faţă de alţii care nu sunt la vedere. De aceea i-am dat, că mi-a plăcut de el.
GdS: Şi domnului Bică?
A.S.: Dar de ce nu mă întrebaţi de ce i-am dat domnului Berceanu diplomă de cetăţean de onoare?
GdS: Uitaţi, vă întreb…
A.S.: Trebuia să mă întrebaţi atunci (râde). Iar lui Bică i-am dat pentru că, mă rog, prin ceea ce face el, este prorector la Universitatea „Spiru Haret“, instruieşte atâţia tineri (râde).
GdS: Duşmanii ar putea interpreta că i-aţi dat diplomă pentru că este coleg cu dumneavoastră de partid la UNPR.
A.S.: Dar eu nu fac parte din partid.
GdS: De ideologie….
A.S.: Lăsaţi.
GdS: Ce părere aveţi de lucrările la străzile construite de doi ani care au fost lipite cu adeziv pentru că au crăpat?
A.S.: Mi s-a spus că s-a turnat asfalt peste o stradă betonată.
GdS: De ce?
A.S.: Păi, de aia. Să sparg betonul, să fac fundaţie? Am ales soluţia cea mai uşoară şi cea mai simplă şi e normal să se dilate, să se contracte, să fie spărturi, dar se tratează.
GdS: Pe strada Gheorghe Chiţu nu s-a turnat asfalt peste beton şi tot s-a crăpat.
A.S.: (cheamă un specialist) I-a zii, măi, specialistule, cum e cu Iorga, de a crăpat strada?
Specialist primărie: Am pus decât două straturi prin proiectare, aşa ne-a dat, şi n-am frezat dala de beton. Trebuia să o frezăm zece centimetri. Şi automat, indiferent ce i-ai face, se transmite fisura.
GdS: Deci, proiectul a fost greşit.
Specialist: Aşa a fost făcut proiectul la Bucureşti, după studiile lor, au considerat că două straturi sunt de ajuns.
GdS: Dar specialiştii primăriei nu au un cuvânt de spus?
A.S.: A fost licitaţie. Ce să le faci?
GdS: Dar dacă proiectul prevede, de exemplu, să iasă o suliţă din asfalt, îl acceptaţi?
Specialist: Nu îl acceptăm, dar stasul de drumuri îţi dă voie. Pe Chiţu avem doar de la axul drumului lipituri. Şi în străinătate dacă vă duceţi la fel găsiţi.
GdS: Ce mai face viceprimarul Mărinică Dincă? Este „şomer“?
A.S.: Nu este şomer. I-am luat atribuţiile pentru că un an şi patru luni a muncit prea mult şi am zis să se mai odihnească puţin.
GdS: Asta este, aşa, de banc.
A.S.: Păi nu aţi văzut ce hotărâri de consiliu au votat, împotriva legii?! Să aţâţi consiliul local împotriva Craiovei… Nu am voie să dau bani la Salubritate (râde). Păi, băi, dacă tu ai stabilit un tarif, nu trebuie să-i dai şi bani?
GdS: Deci este o pedeapsă?
A.S: Nu, aşa am considerat. Am luat această măsură pentru că nu vreau să las Craiova să piardă, aşa că… voi face eu ce trebuie.
GdS: Deci este plătit degeaba?
A.S:. I-am dat sarcină să gândească proiecte, să fie atent la nemurire. Lasă, că nici mie nu mi-a dat Bulucea nimic să fac timp de doi ani. El nu crede în nimic, că nu se duce colo, nu se duce dincolo. I-am zis, bine, mă, atunci, du-te, fă ce vrei. Acum e universal.
GdS: A zis că nu se duce unde l-aţi trimis?
A.S.: Da.
GdS: Şi unde l-aţi trimis?
A.S.: Nu mai ştiu. Se duce unde îi spun eu. Ce, îl trimit în cârciumă să bea? Îl trimit să muncească. Dar am văzut că este depăşit. Sunt mulţi doi viceprimari pentru Craiova.
GdS: Prefectura v-a recomandat să revizuiţi dispoziţia.
A.S.: Daaa, şi o revizuiesc… I-am spus că este foarte obosit şi i-am dat posibilitatea să mai stea. Cum să nu plătească rata la Luxten?
GdS: Dacă vi se pare că membrii consiliului local bat câmpii, de ce nu îi chemaţi la discuţii?
A.S.: Nu, le explic acolo, la şedinţă, cu argumente. Îi las să bată câmpii. Ei mă înjură în fiecare zi pe la partid. Eu nu i-am făcut derbedei. Ei spun că i-am făcut aşa. Am aceeaşi părere despre ei ca înainte de a intra în consiliu: oameni extraordinari, cu vizibilitate, care au făcut ceva în viaţă, au meritat să intre în consiliu.
GdS: Dacă tot vorbeaţi de Luxten, cum de aţi descoperit abia acum că Luxten trebuie să amenajeze gratis iluminatul de Sărbători?
A.S.: Dacă citiţi bine contractul, nu este clar delimitat ce să facă Luxten. Este aşa, aiuristic, poate sau nu poate să facă. An de an veneau şi puneau ceva. Dar luau de la Bucureşti şi am zis stop. Dacă faceţi asta, bine..
GdS: Şi de ce nu aţi făcut asta mai demult?
A.S.: Nu puteam să mă iau de ei. Dacă până acum primăria şi-a permis, ăştia nu dau nimic pentru iluminatul artistic (consilierii locali – n.r.), vreau să fie ceva de excepţie. Am găsit acea clauză şi le-am spus că vreau să fie un alt fel de respect faţă de mine şi de Craiova.
GdS: Nu vi se pare că primăria construieşte prea multe spaţii de birouri, dar sunt prea puţine firme capabile să se mute în ele? Nu vă e teamă că rămân spaţiile goale?
A.S.: Bine că se face şi cu bani europeni. Cine administrează acolo trebuie să fie băiat deştept şi să creeze tot felul de evenimente. Ăştia au fost proiectele. Nişte bani pe care puteam să-i pierdem. Cine ştie, în timp…
GdS: Noutăţi despre parcarea subterană?
A.S.: Vom depune proiectul pe 15 ianuarie.
GdS: De ce credeţi că PDL nu vă dă afară din partid?
A.S.: Nu ştiu. Nu le-am zis. Ei au început cu gesturile care mi-au dat curaj să candidez din partea UNPR.
GdS: Dar v-aţi dori să vă dea afară?
A.S.: Nu mi-aş dori nimic acum decât să fiu sănătos să-mi petrec Sărbătorile cu voi, cu toţi.
GdS: Mai facem echipă de fotbal?
A.S.: Vreau să fac stadion. O să vedem ce proiecte sunt. Îl dăm jos pe cel actual.
GdS: Şi cine joacă pe el?
A.S: O să aibă şi cine. Nu ştiu. În fotbal nu mă bag. E multă mizerie. Eu nu voi spune că fac echipă. Să vorbească adversarii mei de echipă.
GdS: Îl vedeţi pe Mircea Geoană la UNPR?
A.S.: Bine că nu a ieşit preşedinte. Ar trebui să se felicite. Era vai de mama lui, pentru că nu avea curaj să ia decizii. PSD e un partid mare, greu de strunit. Reţineţi următorul lucru: un partid, oricât ar fi el de PSD, UNPR, PDL, nu are mai mult de 500 de militanţi.
GdS: Ştiţi că sunt oameni care cred că, temperamental cum sunteţi, pentru a câştiga alegerile ar trebui să nu spuneţi nimic. Adică, dacă tăceţi, ieşiţi primar.
A.S.: Ce mai caut pe aici, dacă sunt mut?
GdS: Cât ar costa să măriţi actualul adăpost canin de la Făcăi?
A.S.: Trebuie un studiu de impact, iar în lege scrie că trebuie să iei acordul tuturor locuitorilor din zonă.
GdS: Şi de ce vă încurcă acest lucru? La fel a fost şi în cazul depozitului de la Mofleni.
A.S.: Un câine ne costă 100 de euro pe lună să-l ţinem în adăpost. Nu are nimeni în ţară un adăpost atât de mare. Avem 4.000 de câini în oraş. Înnebuneşti să faci o asemenea investiţie. Trebuie angajaţi medici, îngrijitori.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

86 COMENTARII