Acasă Local Tudor Gheorghe a îndemnat la nemânie

Tudor Gheorghe a îndemnat la nemânie

Joi seară, când a venit „Vremea nemâniei“, o sală plină l-a aşteptat pe Tudor Gheorghe să readucă la viaţă opera poetului basarabean Grigore Vieru

Spectacolul „Vremea nemâniei“, care s-a auzit pentru prima dată în satul natal al lui Grigore Vieru, Pererita, pe 4 octombrie, a ajuns şi la Craiova joi seară. Cu această ocazie, la Filarmonica „Oltenia“, Tudor Gheorghe a reunit o ţară întreagă, referindu-se la componenţii orchestrei Arkadia. „Am aici Ţara Românească şi Basarabia. Am făcut România Mare!“, a spus menestrelul despre cei ce i-au ţinut de urât pe scenă. Dirijorul Marius Hristescu, cel care este mai mereu alături de Tudor Gheorghe, a fost şi el prezent.
E de la sine înţeles că sala filarmonicii a fost plină. Aşa se întâmplă de fiecare dată când maestrul iese pe scenă şi predă publicului câte o lecţie de istorie din poezia românească. În cadrul acestui concert, vocii lui Tudor Gheorghe i s-au alăturat glasurile a trei basarabence care au „culoarea limbii lui Grigore Vieru“, basarabean şi el.
A fost „Vremea nemâniei“ fiindcă „trăim în perioade în care ne urâm pe nimicuri, într-o zonă de mânie permanentă între oameni“, a mărturisit Tudor Gheorghe, completând cu faptul că era tehnologică – ucigătoare de sensibilitate – ne-a făcut să „trăim într-o lume fără artă, o lume seacă, de roboţi, care vor şti de toate, dar nu vor mai şti să iubească“. Rapsodul s-a declarat nemulţumit şi de starea actuală a muzicii româneşti, făcând referire la câteva emisiuni televizate, căutătoare de talente: „Se răsuceşte Aurică Andreescu în mormânt!“.

„Sunt fericit că n-am cântat pă unii“

Ca să schimbe starea tot mai des întâlnită în muzica de astăzi, Tudor Gheorghe a propus numai „şlagăre“. Astfel, spectacolul a cuprins melodii dedicate celei mai iubite fiinţe, mama, tangouri, un „blestem din dragoste“, dar şi un colind atipic, realizat după versurile poeziei „Florile negre“: „Ne-au pus strajă la fereastră,/ Şi spuneau că-i sora noastră,/ Ne-au adus necurăţia,/ Dar ziceau că îi frăţia“.
Publicul l-a putut vedea pe iubitul oltean în ipostaza de acum mulţi ani. Cu un picior pe scaun şi chitara pe genunche, el a istorisit episoade tragicomice din perioada comunistă, când fusese „ridicat“ de şeful Securităţii după un concert în care spunea că „sunt fericit că n-am cântat pă unii“. Când a fost întrebat ce înseamnă asta, domnul Tudor a replicat că era vorba doar de nişte păuni din grădina zoologică a Băniei; nişte păsări mari, îngrădite de garduri, înfricoşătoare. Totodată, menestrelul a spus că nu poate să-și explice ce a avut autoritatea comunistă cu poetul Grigore Vieru. „Acest om subţire ca o trestie şi gânditor ca ea“ nu reprezenta o ameninţare, însă avea o forţă monumentală a cuvintelor, pe care a transpus-o în poezia lui de atitudine, deranjantă pentru unii.
„Vremea nemâniei“ a trecut. Spectacolul. Acum, aceeaşi vreme a nemâniei, o stare de spirit care ar trebui să fie constantă, aşteaptă să fie îmbrăţişată de cât mai mulţi oameni. „Bucuraţi-vă de viaţă! Bucuraţi-vă de pace!“, cum ar spune Grigore Vieru, parafrazat excelent din punct de vedere muzical de al nostru oltean, Tudor Gheorghe. 

A absolvit Facultatea de Ştiinţe Sociale din Universitatea din Craiova, specializarea Jurnalism. Crede că poveştile oamenilor sunt cele mai importante şi de aceea, împreună cu Ana Dănescu, vrea să aducă mai aproape poveştile simple cu şi despre oameni, într-o emisiune-reportaj.
Exit mobile version