Procurorii DNA trebuie să probeze că dezafilierea clubului oltean a fost o faptă de corupţie
DNA a început ieri audierile în cazul dezafilierii „U“ Craiova de la FRF. Mai mulţi membri ai Comitetului Executiv (CEx) al FRF au fost audiaţi de procurori. Cristian Bobar, unul dintre membrii CEx, a declarat la ieşire că este urmărit penal sub acuzaţia de abuz în serviciu. „Nu regret decizia dată, dacă ar trebui s-o mai iau o dată, ar fi aceeaşi“, a spus Bobar. „Preşedintele FRF nu a făcut presiuni. Eu oricum nu sunt un om care să răspundă la presiuni“, a declarat Ştefan Stana, alt membru al CEx. Din declaraţiile date presei, deducem că procurorii DNA vor să ştie dacă Mircea Sandu a făcut sau nu presiuni asupra CEx pentru excluderea „U“ Craiova. Azi este aşteptat la audieri Dumitru Dragomir – preşedinte LPF şi vicepreşedinte FRF, iar mâine – Mircea Sandu.
Ce trebuie să probeze DNA
Codul de Procedură Penală ne arată care sunt următoarele etape în acest caz. Urmărirea penală „are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunilor, la identificarea făptuitorilor şi la stabilirea răspunderii acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată“ (art. 200). Deocamdată, persoanele din acest dosar ar avea calitatea de învinuiţi, adică persoane faţă de care „nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală“ (art. 229). Abuzul în serviciu este reglementat de Codul Penal – art. 246, 247 şi 248 – şi se referă la fapte penale ale funcţionarilor publici. Totuşi, Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie produce efecte şi asupra persoanelor care „deţin o funcţie de conducere într-un partid sau într-o formaţiune politică, într-un sindicat, într-o organizaţie patronală ori într-o asociaţie fără scop lucrativ sau fundaţie“ (art. 1, lit. e). Potrivit art. 13 din legea menţionată, „fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid sau într-o formaţiune politică, într-un sindicat ori într-o asociaţie fără scop lucrativ sau fundaţie şi care foloseşte influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani“. Practic, DNA trebuie să probeze că Mircea Sandu, Dumitru Dragomir şi CEx au avut un profit din dezafilierea „U“ Craiova, pentru ca acţiunea procurorilor anticorupţie să fie justificată.
Aseară, cotidianul Gazeta Sporturilor a publicat un facsimil al hotărârii de începere a urmăririi penale a lui Mircea Sandu. Procurorii invocă art. 17 lit. d din Legea 78/2000, care detaliază abuzul în serviciu contra intereselor publice, raportat la art. 246 CP (abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor) şi 248 (abuzul în serviciu în formă calificată) şi aplicarea art. 258 CP. Potrivit GSP, care citează acest document, DNA consideră că „stingerea raporturilor juridice dintre „U“ Craiova şi fotbalişti prin voinţa arbitrară a unui terţ străin de raporturile juridice dintre părţi reprezintă o gravă încălcare a drepturilor şi libertăţilor persoanei, o limitare a dreptului de a apela la justiţie şi a dreptului de apărare, acţiune făcută cu ştiinţă şi în mod deliberat“. Paguba ar fi de 1.000.000 de euro, cu dobândirea de avantaje patrimoniale pentru sine sau pentru alţii. Aşa cum arătam mai sus, rămâne ca DNA să şi probeze acuzaţiile făcute.
