Tot mai mulţi bătrâni bolnavi au nevoie de asistenţă socială după ce au rămas singuri pe lume
Cererea de servicii sociale pentru persoanele în vârstă este foarte mare în judeţul Dolj. Potrivit Direcţiei de Sănătate Publică Dolj, pentru a satisface toate solicitările ar trebui să existe peste 5.000 de locuri în cămine şi centre medico-sociale, adică de zece ori mai mult decât pot oferi autorităţile locale în prezent. „Sunt 290 de paturi în unităţile medico-sociale şi aproximativ 300 de paturi la Căminul de Bătrâni din Craiova. Sunt foarte puţine, având în vedere că necesarul ar fi de aproximativ 5.000. Poate comunitatea ar trebui să se implice mai mult“, a spus dr. Ştefan Popescu, purtătorul de cuvânt al DSP Dolj.
Abandonul vârstelor înaintate
Bătrânii nimănui se sting singuri în locuinţe insalubre. Au fost cazuri când au murit de frig în casă sau din cauza bolii, neştiuţi de nimeni. În cel mai fericit caz, vârstnicii neajutoraţi ajung la spital, unde beneficiază pentru scurt timp de atenţie, îngrijire şi o farfurie cu ciorbă la prânz. Spitalul de Urgenţă Craiova este un astfel de loc. Aici ajung în fiecare săptămână câteva zeci de cazuri sociale. „O parte dintre ele se prezintă iniţial ca fiind cazuri medicale, însă în majoritate sunt pacienţi cronici, cu precădere vârstnici, cu dizabilităţi sau care nu pot să se îngrijească. După ce sunt stabilizaţi, pacienţii rămân în UPU, în aria de observare, până când, la insistenţele asistenţilor sociali ai spitalului, sunt preluaţi de familie sau sunt dirijaţi spre centrele medico-sociale“, a declarat dr. Cristina Geormăneanu, purtătorul de cuvânt al Spitalului de Urgenţă Craiova. Sarcina asistenţilor sociali ai spitalului nu este însă uşoară. „Ne confruntăm cu diferite probleme, atât în ceea ce priveşte plasarea în familie, cât şi în centre medico-sociale. În primul caz, este dificil să convingi familia că pacientul este parte integrantă a ei. Lucrurile stau la fel de grav şi în privinţa centrelor medico-sociale. Pentru că sunt suprapopulate, acceptă cu mare greutate să facă internări“, a precizat dr. Geormăneanu.
Simpli votanţi şi atât
Nici autorităţile locale nu se implică aşa cum ar trebui în ajutorarea bătrânilor. În unele cazuri, primăriile sunt cele care îi direcţionează pe bătrâni spre spitale. „Politicienii îi folosesc ca masă electorală şi după aceea îi abandonează. Nu demult am avut un veteran pe care primăria din localitate l-a trimis la noi. Ironic este faptul că bătrânul respectiv avea la el o felicitare pe care o primise de la primar cu ocazia alegerilor“, a mai spus Cristina Geormăneanu. În rest, s-au făcut paşi mici pentru a-i ajuta pe oamenii ajunşi la bătrâneţe. De pildă, Primăria Craiova, prin Direcţia de Asistenţă Socială, asigură servicii sociale la domiciliu în cadrul unui proiect demarat în 2004. „Începând cu 24.07.2008, asigurăm sustenabilitatea proiectului prin oferirea de servicii sociale persoanelor de peste 60 de ani, care şi-au pierdut parţial sau total autonomia bio-psiho-socială, în vederea prevenirii instituţionalizării în centre de specialitate. În prezent, sunt 90 de beneficiari (63 de femei şi 27 de bărbaţi), dintre care 23 sunt imobilizaţi“, a susţinut Carmen Licu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Craiova. Proiectul beneficiază însă de fonduri Phare pe o perioadă limitată, de cinci ani, după care primăria va trebui să găsească resurse pentru a putea continua finanţarea.
