Judecătorii Curţii Constituţionale (CC) vor să poată promova la Înalta Curte după expirarea celor nouă ani de mandat, la fel ca orice alt judecător sau procuror, chiar dacă nu sunt magistraţi de carieră. Potrivit surselor HotNews.ro, judecătorii CC au trimis, pe 22 iunie, la Ministerul Justiţiei, propuneri de modificare a legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Ei mai solicită ca magistraţii-asistenţi să primească drepturi depline de magistraţi. Şeful CSM, Horațius Dumbravă, a declarat că propunerile sunt discutabile, chiar neconstituţionale. Dumbravă pune în discuţie faptul că judecătorii de la CC sunt numiţi politic, pe când magistraţii sunt promovaţi pe baza carierei profesionale.
Cum e în prezent
Judecătorii de la Curtea Constituţională nu sunt, potrivit Constituţiei, magistraţi de carieră şi nu beneficiază, în consecinţă, de dreptul acestora de a promova la Înalta Curte. Curtea Constituţională este definită, în legea fundamentală, ca instituţie separată de autoritatea judecătorească. Judecătorii constituţionali sunt numiţi după criterii în primul rând politice. Nu e nevoie să provină din rândul judecătorilor sau al procurorilor.
Constituţia prevede că „trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior“. Altfel spus, după încheierea mandatului de nouă ani, judecătorii Curţii Constituţionale îşi pierd calitatea de „judecător“.
Ce vor judecătorii CC
Pe 22 iunie, judecătorii Curţii Constituţionale au transmis către Ministerul Justiţiei un proiect de modificare a Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Cele mai importante solicitări: Judecătorii de la Curtea Constituţională să poată promova la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie după expirarea mandatului. De notat că, din cei nouă judecători de la Curtea Constituţională, nici unul nu are carieră de magistrat (judecător sau procuror): Tudorel Toader (universitar), Puskas Valentin Zoltan (avocat, fost senator în trei legislaturi), Ion Predescu (avocat, fost senator), Iulia Moţoc (universitar), Mircea Ştefan Minea (universitar), Petre Lăzăroiu (fost avocat, universitar), Acsinte Gaşpar (fost deputat, fost ministru în guvernul Năstase), Aspazia Cojocaru (universitar), Augustin Zegrean (fost avocat, fost deputat, fost senator).
Magistraţii-asistenţi cu vechime de cel puţin patru ani în funcţie să poată fi numiţi în funcţia de judecător sau procuror şi să dobândească toate drepturile magistraţilor. În total, la Curtea Constituţională sunt 22 de magistraţi-asistenţi. La Înalta Curte sunt aproximativ 100 de magistrați – asistenţi.
În prezent, legea prevede că doar judecătorii sau procurorii cu o vechime de cel puţin 15 ani pot promova la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În expunerea de motive, judecătorii de la Curtea Constituţională susţin că, pe lângă condiţiile cerute la numirea în funcţie, „durata mandatului la CC (nouă ani), natura şi importanţa activităţii pe care o desfăşoară în timpul acestui mandat constituie raţiunea şi recomandarea acestora pentru numirea ca judecători la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fără a mai fi necesară îndeplinirea unor condiţii suplimentare de vechime ca judecător sau procuror la o instanţă judecătorească“.
Reacţia magistraţilor
Şeful Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorul Horațius Dumbravă, spune că, din punctul său de vedere, propunerile CC sunt discutabile şi chiar neconstituţionale: „Autoritatea judecătorească este separată de Curtea Constituţională în contextul constituţional actual. Sunt mai multe raţiuni pentru a considera că este aşa: judecătorii constituţionali au un mandat limitat şi sunt numiţi politic, pe când judecătorii din cadrul puterii judecătoreşti nu au mandatul limitat şi sunt promovaţi pe baza unei cariere profesionale certe. Punctual, cu modificarea posibilă a textului de lege privind promovarea la ÎCCJ (art. 52 alin. 1), din raţiunile anterioare evident că se pune problema constituţionalităţii unui astfel de text: promovarea judecătorilor, potrivit textului art. 125 (interpretat unitar) din Constituţie nu se poate face decât din rândul judecătorilor de carieră, nu şi al judecătorilor constituţionali, care, evident, au un regim constituţional separat, deşi aparent acelaşi din punct de vedere al independenţei şi inamovibilităţii“.
Şeful CSM afirmă că ar fi utilă o discuţie despre profesionalizarea Curţii Constituţionale, în contextul discuţiilor despre revizuirea Constituţiei. Dumbravă spune că actuala Curte Constituţională ar putea să se constituie ca o secţie a Înaltei Curţi, cu atribuţii specifice, iar judecătorii să fie numiţi fără limită de mandat şi în aceleaşi condiţii ca judecătorii ce fac parte azi din autoritatea judecătorească.
Ce spune Ministerul Justiţiei
La solicitarea HotNews.ro, ministerul a confirmat că a primit din partea CC o serie de propuneri de modificare a legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, dar precizează că ele au fost transmise după ce un proiect de lege în acest sens a fost deja adoptat de Camera Deputaţilor şi aşteaptă să fie votat şi în Senat.
Ministerul Justiţiei susţine că pe 18 iulie a comunicat Curţii Consitutionale că „faţă de stadiul avansat al dezbaterii proiectului în parlament, Ministerul Justiţiei nu poate propune, la acest moment, amendamente care să modifice substanţial conţinutul proiectului de lege cu care a fost sesizat parlamentul“. Ministerul evită să califice propunerile Curţii Constituţionale, precizând doar că „în cazul în care amendamentele propuse de reprezentanţii Curţii Constituţionale vor fi susţinute, în formă propusă sau într-o altă formă, în cursul dezbaterilor parlamentare, Ministerul Justiţiei îşi va preciza poziţia“.
Altfel spus, propunerile de modificare a legii sunt acum la mâna senatorilor, care le-ar putea prelua amendamentele în sesiunea din această toamnă.
