Craiovenii nu vor scăpa de inundaţiile de pe stradă. Îşi pot monta însă contoare individuale pentru consumul apei reci. Acestea şi alte informaţii de interes puteţi afla dintr-un interviu acordat GdS de directorul Companiei de Apă Oltenia, Doru Buruiană.
GdS: Ce proiecte are în derulare Compania de Apă în momentul de faţă?
Doru Buruiană: Finalizăm contorizarea utilizatorilor casnici, continuăm programul împreună cu primăria. Acolo unde reabilitează străzi, noi reabilităm conductele, branşamentele, contorizăm toate aceste locaţii. De asemenea, am montat 300 de guri de scurgere pe toate străzile. Acolo unde se observă că se acumulează apă în urma precipitaţiilor, lucrăm în paralel cu jandarmeria şi poliţia la identificarea tuturor persoanelor care aduc atingere sistemului de alimentare, cum ar fi capacele de canal sau demontarea subansamblurilor de pe reţelele de apă. Săptămâna aceasta demarăm o acţiune de verificare a modului în care funcţionează spălătoriile auto, începând cu documentele de construcţie, proiect, sisteme de alimentare cu apă, modul cum folosesc apa, să vedem în ce măsură respectă normele de mediu. Unii şi-au făcut branşamente de apă pentru consum intern, respectiv cantitatea de apă folosită pentru angajaţi, dar ei folosesc apa potabilă şi pentru spălarea autovehiculelor, lucru total impropriu, pentru că în aceste cazuri se foloseşte apă industrială. De aceea, majoritatea ar trebui să aibă puţuri de apă forate, le trebuie decantoare pentru tot ce înseamnă uleiuri care pot polua reţeaua de canalizare. Acum, de când am dat drumul la staţia de epurare, poluatorul plăteşte. Orice reziduu care ajunge în reţeaua de canalizare, pentru că este o reţea mixtă, ajunge în staţia de epurare şi asta poate să ducă la contaminarea nămolului rezultat şi la pagube importante.
GdS: De ce faceţi controalele abia acum?
D.B.: Controale s-au făcut periodic. Acum, normele de mediu ne obligă să avem totul sub control în staţia de epurare, pentru a preîntâmpina aceste deversări ilegale, vidanjări ilegale, pentru că, pe lângă cele patru-cinci vidanje ale mele dotate cu GPS-uri, mai există vidanje particulare şi care trebuie depistate. Le voi pregăti un loc de deversare chiar în staţia de epurare, să am control asupra apelor care se deversează, iar în toate nodurile de canalizare o să fac avertizoare de deversare, anul acesta şi la anul, cuplate pe sistemul Scada din staţia de epurare şi atunci anunţăm imediat Poliţia Locală şi Garda de Mediu că în zona X se face o deversare.
GdS: Anunţaţi în timp real?
D.B.: Da. Acest lucru se face nu numai la noi, ci în toată Europa.
GdS: Şi de când se poate pune în practică acest sistem?
D.B.: Noi am început. Sistemul de debimetrie s-a terminat în Craiova, modul de separare cu vane l-am finalizat, mai trebuie să intre staţia de epurare în parametri, deversarea să nu se mai facă prin tot oraşul, ci numai în staţia de epurare, şi în momentul în care voi da anunţul, cine deversează în altă parte este pasibil de amenzile de la Mediu şi Poliţia Locală. Avem maşini de Olt, culmea, pe care scrie Apa, care e privat, şi când îl vede omu’ zice: „păi desfund un canal“, dar el nu desfundă, el deversează. Am fost cu Poliţia Locală acum vreo două luni, le-am dat toate zonele pe care le ştim, iar Poliţia Locală şi jandarmeria îi monitorizează. Unde îi prinde, acolo îi şi execută. Amenzile merg pe bandă rulantă. Vreau să verific dacă nu şi-au făcut şi branşamente paralele…
Contorizarea individuală
GdS: Sunt foarte mulţi oameni care îşi doresc contorizare individuală. De când începe şi cât îl costă pe un proprietar de apartament?
D.B.: La case, contorizarea individuală este aproape de final. Noi am montat 21.000 de cămine de apometre pe domeniul public, deci la limita de proprietate. Ele sunt dotate cu transmiţător la distanţă şi din 21.000 mai sunt maximum 1.000 de montat.
GdS: Şi blocurile?
DB: Toate blocurile au apometre la subsol.
GdS: Eu vorbeam de contoarele individuale de apartament.
D.B.: Cele care sunt în apartamente sunt repartitoare de costuri. Ca să îndeplinească normele de contorizare şi să pot să fac un contract individual cu o persoană fizică trebuie să îndeplinească nişte condiţii: adică să fie dintr-o anumită clasă care îmi dă clasa de precizie şi îmi asigură debitul necesar pentru o locuinţă casnică. Asta înseamnă șase litri pe oră. Acesta ar fi consumul dat de norme.
GdS: Acum vorbim de apometrele din apartamente?
D.B.: Da, cele care sunt în apartamente, care nu sunt apometre, sunt nişte repartitoare de costuri, deci o unitate de măsură a consumului propriu în casă. Cheia pe care mi-o dă ANRSC (Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice – n.r.) şi pe care mă obligă să o am este la subsolul blocului. Aia ar trebui să bată cu consumul de pe toată casa scării. Dar, având în vedere că sunt pierderi şi mai sunt şi oamenii…
GdS: Tocmai consumurile nu bat…
D.B.: Diferenţa în momentul de faţă se face aşa: se face media la tot ce înseamnă consumul pe casa scării și se compară cu citirea de la contorul de jos. Dacă apar diferenţe, se repartizează proporţional cu numărul de apartamente şi numărul de persoane pe apartament.
GdS: De aceea unii locatari vor contor în faţa uşii…
D.B.: Foarte multe asociaţii de proprietari au făcut separare pe casa scării. Din punctul nostru de vedere, e bine, dar există un singur risc. Nu avem legislaţia care să ne abiliteze să intrăm în condominiu.
GdS: Păi dacă ei sunt de acord cu aşa ceva prin semnarea contractului?
D.B.: Asta implică un pas suplimentar. Am discutat cu juriştii şi poate fi făcută printr-un contract de comodat, adică toţi locatarii din bloc fac un contract prin care permit Companiei de Apă accesul la acele contoare, citire şi contract individual cu fiecare apartament, dar cheia de control tot îmi rămâne la subsol. Pentru că s-ar putea ca din, să zic, 19 apartamente, 16 să fie de acord şi să îşi scoată branşamentele pe casa scării, dar 3… Ideal ar fi să fie toţi de acord, întrucât cei trei rămân pe vechea reţea.
GdS: Aveţi astfel de solicitări?
D.B.: Sunt. S-au făcut separări în Craiova. Există şi un proiect legislativ prin care să se facă contracte individuale cu fiecare apartament, să preiei baza de date de la asociaţiile de proprietari şi pe parcurs să contorizezi toate apartamentele cu contoare de clasă. Aici este problema, că nu au găsit din punct de vedere legal posibilitatea să intru eu în condominiu. Mai nou, acum se fac blocuri de locuinţe cu toate utilităţile trase pe casa scării.
GdS: Dar dacă îşi dau acordul prin semnarea contractului, de ce mai e nevoie de încă un act în plus?
D.B.: Sunt speţe unde un bloc întreg vrea să-şi scoată contorul pe casa scării şi noi le dăm avizul cu condiţia ca, în momentul în care se face recepţia, Compania de Apă, asociaţia şi firma executantă să fie prezente, când se sigilează şi se deschid partide individuale, dar nu pot să deschid partide până când asociaţia nu-mi dă acordul şi nu ne emite adeverinţă că proprietarul nu are nici un fel de debit către asociaţia de proprietari. Am găsit şi astfel de speţe în care nu am făcut recepţia.
GdS: Cine face lucrarea?
D.B.: Noi nu am început să facem lucrări pe casa scării pentru că avem domeniul public, slavă Domnului, pe tot judeţul, dar avem 10-12 firme agreate în Craiova. Trebuie doar să îndeplinească normele tehnice pe care le impunem noi.
GdS: Ce înseamnă acest lucru, mai exact?
D.B.: Să scoată apometrele la uşă, asemănătoare cu cele care sunt în subsolul blocului, dar cu diametrul mai mic.
GdS: Cât l-ar costa pe un proprietar de apartament o astfel de lucrare?
D.B.: Nu pot să spun exact. Este nevoie de proiect tehnic, autorizaţie de construcţie. Este obligaţia firmei de construcţii. Cred că nu se ajunge nici la o mie de lei. Contorul este montat pe casa scării, noi îl sigilăm, e o variantă tehnică aşa cum are Piteştiul, unde toate au fost scoase în uscătorie sau într-un cămin în afara blocului şi se verifică cu cititor la distanţă, nici nu trebuie să deschizi capacul. E o lucrare mai complicată şi implică mai mulţi bani. Sau varianta care e acum, cu reţele paralele pe casa scării, pe cele patru intrări şi fiecare îşi duce acasă reţelele, adică la bucătărie şi baie.
GdS: Pe dumneavoastră v-ar avantaja un astfel de contract?
D.B.: Da, pentru că eu vând o marfă. Elimin şi pierderile.
GdS: Sunt voci conform cărora cei de la Compania de Apă nu sunt foarte receptivi la aceste contracte individuale, pentru că atunci nu ar mai avea cum să justifice pierderile.
D.B.: Nu e adevărat. Noi suntem cei interesaţi, pentru că în sistemul cu pauşal erau pierderi imense pentru noi. Indiferent de numărul de persoane care erau în curte, de exemplu, şi ce suprafaţă aveau, norma ANRSC dădea șase metri cubi de persoană pe lună. Acum, când i-am montat cămin de apă, a fost dezastru. Omul era învăţat iarna să dea drumul la cişmea să nu îngheţe apa şi curgea apa şi făcea pod de gheaţă pe stradă şi când s-a trezit cu 200 – 300 de metri cubi… Nici o problemă, am luat detectorul… şi le-am zis: „nu cumva aveţi o problemă?“ „Păi WC-urile îmi curg, am spărtură în curte în conducta care dădea în canal“. Şi şi-au făcut fiecare… Acum umblă după fiecare metru cub de apă. Şi acum consumă doar 10-11 metri cubi.
GdS: Dacă s-ar monta aceste contoare la apartamente, puteţi întrerupe alimentarea cu apă imediat?
D.B.: Da. Ăsta ar fi primul lucru fără să afecteze blocul. De ce să se pătimească 16 apartamente din cauza a trei apartamente? Te duci, îi iei contorul, îl notifici cu cinci zile înainte şi sigilezi branşamentul.
GdS: De ce nu colaboraţi cu Regia de Termoficare în privinţa contractelor?
D.B.: Până la urmă, tot o să trebuiască să facem această contorizare. La Termoficare e o speţă diferită, ei mai au reţele prin apartamente, se plăteşte şi cota parte pe suprafaţa radiantă…
GdS: Termoficarea a întrerupt furnizarea apei calde… Dumneavoastră luaţi în calcul acest lucru?
D.B.: Am tăiat şi noi de ne-am săturat. Fabrica de Avioane e prima păţită, Coţofenii, a doua localitate păţită, sunt şi agenţi economici. Dar este o problemă, pentru că, vedeţi, Sanepidul nu prea îţi dă voie să sistezi apa, mai ales pe caniculă. Şi atunci sunt obligat să-i dau un program, dar nu am câştigat nimic. Dacă îi dau două ore dimineaţa şi două seara şi el tot nu plăteşte, tot acolo ajung. Suspendarea se poate face numai pe o anumită perioadă de timp. De aceea şi începem controalele în masă la asociaţiile de proprietari
GdS: Căutaţi ceva anume?
D.B.: Mă interesează dacă în subsoluri s-au făcut branşamente separate înainte de apometre. Am avut astfel de speţe. Cei de la parter şi-au făcut boxe, conductele noastre trec pe acolo şi şi-au pus ei o ţăvuşcă de pexal… credeau că nu găsim. Avem dispozitive-spion puse pe apometru şi vedem consumul pe timpul nopţii. Începe să devină un fenomen. Apoi balcoanele. S-au construit fără fundaţie exact pe reţelele de apă şi termoficare. Unii şi‑au „plantat“ balcoane cât blocul şi cum să intervii în astfel de situaţii? Cei din bloc ţipă „dom’ne, ni s-a spart conducta“, iar noi nu putem să facem traversarea.
În situaţia asta putem doar să deviem conducta sau să o anulăm pe cea din interiorul blocului şi să ne ducem cu inel de conductă nouă. Am avut un caz în cartierul 1 Mai, când a trebuit să ocolesc trei blocuri pentru că riscam să-mi cadă blocul în cap.
GdS: Şi cine suportă costurile?
D.B.: Păi noi, dar mie mi se pare de bun augur depistarea acestor balcoane făcute ilegal. Afectează şi gazele, şi reţelele termice. Le pun fără să gândească. Am avut un caz în cartierul Craioviţa Nouă, la celebra groapă a Marianelor, când în staţia de autobuz a trebuit să facem tunel pe sub două chioşcuri. A fost prima dată când a trebuit să acţionăm aşa.
GdS: Locatarii din blocuri care se branşează ilegal sunt amendaţi?
D.B.: Noi nu avem posibilitatea. Putem anunţa organele de cercetare, dar e apanajul asociaţiei de proprietari. Îi amendează organele abilitate. Acum, cel mai mare flagel în Craiova sunt reţelele vechi. Toate străzile principale din oraş au reţele prin curţi. Când le punem acum contoare se taie unii pe alţii şi trebuie să găsim alte soluţii tehnice.
GdS: Ce faceţi cu strada Brestei?
D.B.: Acum, inundaţiile nu mai sunt aşa. Canalul merge bine pe Brestei. Avem acţiune de curăţare a tuturor gurilor de canalizare din oraş. Iarna, tot nisipul intră în aceste guri, iar primăvara trebuie să le desfaci.
GdS: Şi casele de pe Brestei care se inundă la fiecare ploaie mai zdravănă?
D.B.: Nu toate casele de acolo au canalizare. Unii au fose septice. Acolo, strada e mai sus decât casele. Mai sunt doar racorduri de canalizare de făcut, dar trebuie să depună cerere.
GdS: Deci, ce pot face aceşti oameni?
D.B.: Acolo este o problemă
GdS: Şi cum se poate rezolva?
D.B.: Tehnic, în momentul de faţă nu există variantă. Diferenţa de nivel între stradă şi case este, pe anumite porţiuni, şi de 60 de centimetri.
GdS: Care mai este situaţia canalului de pe bulevardul Râului?
D.B.: Nu mai avem probleme acolo. Staţiile de pompare sunt toate funcţionale. Dacă rezolvăm şi canalul Corniţoiu… până la Consul, dar acolo sunt nişte probleme cu terenuri private. Este şi un canal deschis pe terenuri private şi au aruncat cei de acolo toate minunile pe el. O porţiune de 250 de metri de canal nu mai există, s-a coborât în mlaştină şi trebuie întregit. Curăţăm toată porţiunea de canal. Chiar dacă este pe teren privat, funcţionează dreptul de servitute al Companiei. Deci, ar fi problema să întregim această porţiune. Vom scăpa de acel miros. Se va caseta tot.
Să ne rugăm pentru vreme bună
GdS: Când plouă foarte tare, Craiova se îneacă…
D.B.: Poate să fie şi în New York, totul pleacă de la faptul că avem o reţea mixtă. Suntem tributari. Până vom reuşi să separăm reţeaua pluvială de cea menajeră va mai trece timp. Sunt zeci de kilometri de canalizare. Ce se întâmplă: intră sub presiune şi refulează. Apoi se retrage treptat. E o problemă de 20 de minute. Peste tot se întâmplă aşa la asemenea cantităţi de apă. Au intrat în staţia de epurare cantităţi foarte mari de apă, peste 10.000 de metri cubi pe oră. Este un fenomen.
GdS: De ce este nevoie pentru a separa cele două reţele?
D.B.: Reţele mixte sunt peste tot în Europa. Când am fost la Brescia să văd staţia de epurare de acolo, care este similară cu a noastră, pentru 300.000 de locuitori, au acelaşi sistem unitar, cu aceleaşi probleme. Este o lucrare de Sisif pentru un oraş precum Craiova.
GdS: De ce apa are calitate diferită în oraş?
D.B.: Oraşul se împarte în două. Partea de nord este alimentată în proporţie de 60% cu apă de la Izvarna, 40% cu apă de Işalniţa în staţia de la Şimnic. Este o apă superbună calitativ. Mai avem reţelele Făcăi, ce alimentează sudul, care are apă de Secui, Teasc, Gioroc, care iarăşi este o apă extraordinar de bună. Mai avem conductele pe industrial, zona de est cu un consum redus, iar blocurile de aici, cum e Lăpuşul, au rămas aici. Când voi reabilita staţia de la Bordei, o să le trec pe reţelele de la Făcăi. În momentul de faţă nu este o investiţie foarte mare, s-ar putea să o fac chiar anul ăsta. Calitativ, apa nu are probleme în Craiova. Reţelele sunt vechi, cele pe oţel, băgate în anii ’70 – ’80. Cumulează rugină.
GdS: Mai sunt zone din Craiova pe unde nu ştiţi traseul conductelor?
D.B.: Faţă de ce se întâmpla acum doi ani, am sistemul GIS, aproape 80% din canalizarea veche şi nouă o am pe hartă, iar conductele de apă toate sunt pe planşă. Contorizarea a fost mană cerească pentru noi. 50 de ani ar trebui să nu mai avem probleme. Acum s-au diminuat intervenţiile. Şi cantitatea de apă de la Apele Române a scăzut de la 6 la 3,5 milioane de metri cubi, deoarece s-au redus pierderile şi consumul.
GdS: Ce datorii aveţi de recuperat?
D.B.: Avem Asociaţia de proprietari nr. 14, care este de antologie. Executorul are mână liberă. Datoria este de aproximativ 17 milioane de lei. Noi acţionăm în judecată asociaţia de proprietari, plantez omul în asociaţie şi recuperează toate lichidităţile. Iar acţiunea asta va fi din ce în ce… Cred că o să avem câte un om la fiecare asociaţie de proprietari. Tăticu’, mai întâi îţi plăteşti datoriile…
GdS: Vreţi să măriţi preţul pe metrul cub de apă?
D.B.: Nu, singurul lucru ce va intra va fi staţia de epurare. Atunci când o vom prelua de la italieni, va fi un tarif, dar nesemnificativ, nici 50 de bani pe metrul cub de apă epurat. Într-o lună şi jumătate cred că vom prelua staţia.
GdS: Lucrările pentru masterplanul de apă când vor fi scoase la licitaţie?
D.B.: Se apropie de declanşarea licitaţiei. Am publicat anunţul pentru management şi supervizare. Pentru execuţie încă nu am licitat pentru că nu s-a semnat contractul de finanţare.
GdS: Se poate implementa masterplanul de apă până în 2012?
D.B.: Timp este suficient. Am făcut noi staţia de epurare în zece luni. Depinde cât de bine a fost făcut caietul de sarcini.
