Absolvenţii de gimnaziu se văd oriunde altundeva, numai învăţând agricultură la liceu nu. La acest profil ajung mai mult prin forţa împrejurărilor, astfel că liceele de profil sunt deja în mare pericol, cu fiecare an care trece în care nu şi-au îndeplinit planul de şcolarizare
Toţi absolvenţii de clasa a VIII-a sunt cel puţin bine pregătiţi şi aspiră să ajungă doar la liceele teoretice, care nu le oferă la absolvire un atestat în meserie, dar îi duc spre facultăţi, spre mulţumirea părinţilor. Asta ai putea crede analizând opţiunile absolvenţilor la înscrierea la liceu şi situaţia în care au ajuns liceele cu profil agricol, văzute, cu fiecare an, culmea, într-un judeţ agricol, drept ultima opţiune pentru studiile liceale. Cu vreo două excepţii, liceele agricole din Olt, dacă nu se reorientează, îşi vor pierde obiectul muncii, din lipsă de elevi. Foarte multe din cele peste 700 de locuri rămase libere după prima etapă de repartizare computerizată se regăsesc în planul de şcolarizare al unităţilor cu profil agricol, indiferent că acestea sunt la oraş sau în mediul rural.
Liceul „Iancu Jianu“ nu a numărat nici măcar un elev înscris pentru clasa de agricultură propusă a se realiza pentru toamna lui 2011, în schimb s-au completat clasele de ştiinţele naturii şi mecanică. Ghinionul acestui liceu a fost însă norocul Şcolii Tufeni, care pe lângă clasa de industrie textilă şi pielărie, cu aprobare specială a mai înfiinţat, după a doua etapă de repartizare, o clasă de agricultură, pentru care s-a autorizat. În pericol de a rămâne cu ochii în soare este şi Şcoala de Arte şi Meserii Crâmpoia, care a reuşit să ocupe prin repartizare computerizată doar nouă locuri, în schimb se bazează pentru înfiinţarea clasei pe cei 12 corigenţi din localitate, care să rămână încă patru ani în aceeaşi unitate.
Colegii agricole cu renume, cum sunt „Carol I“ Slatina şi „Dimitrie Petrescu“ Caracal, nu-şi pot realiza planul propus, în ciuda eforturilor pentru modernizarea internatelor, dotări, reparaţii etc., cele două având şi dezavantajul că sunt situate la ieşirea din oraş. La Slatina, din patru clase de agricultură s-au strâns elevi pentru una singură, maximum două până în toamnă. La Caracal, din şapte propuse se fac trei, maximum patru, iar lista poate continua. Un contraexemplu îl constituie Şcoala de Arte şi Meserii Cilieni, înfiinţată relativ de curând, odată cu naşterea conceptului de „şcoală de meserii“, concept la care de anul trecut s-a renunţat din nou. Unitatea menţionată, care se transformă în liceu, este însă cu adevărat o soluţie pentru absolvenţii de gimnaziu din zonă, care aveau în trecut opţiunea Turnu Măgurele, iar astăzi elevi cu peste 9 media de admitere aleg să rămână în localitatea de domiciliu sau în apropiere de aceasta şi să studieze la profil agricultură. Similară este situaţia la Liceul Văleni, ceva mai vechi, însă unul de care tinerii nu se feresc.
Situaţia învăţământului agricol este cu atât mai complicată cu cât acest an a fost de vârf, cu 4.799 de elevi repartizaţi la liceele din judeţ după prima etapă computerizată de admitere, însă vin ani şcolari cu număr de absolvenţi în scădere şi, implicit, cu reducere de clase.
