Zeci de solicitări de evaluare psihologică au venit din foarte multe unităţi de învăţământ din judeţ către psihologii şcolari, în urma tentativelor de suicid înregistrate în rândul elevilor, încât Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE) Olt a demarat proiectul „Vreau să trăiesc!“. Scopul proiectului este de a identifica elevii predispuşi la comportamente deviante, cum este tentativa de suicid. Aceşti elevi vor constitui grupul-ţintă al proiectului educaţional. Reţeaua de psihologi şcolari a judeţului a început aplicarea de chestionare în rândul elevilor de gimnaziu şi de liceu, perioada „sondării“ elevilor fiind iunie – octombrie 2011. În funcţie de rezultatul chestionarelor, CJRAE va stabili planul pentru intervenţia efectivă în vederea prevenirii suicidului în rândul tinerilor.
„În ultima perioadă, am primit foarte multe solicitări din partea şcolilor pentru intervenţie în cazul elevilor care au avut tentative de suicid, aşa că ne-am alarmat. În şcolile unde există psiholog, lucrurile sunt mai simple, dar pentru ceilalţi elevi, după evaluarea situaţiei în şcoală, s-a făcut programare pentru consiliere psihologică la nivelul Centrului“, a declarat directorul CJRAE, psihologul Lucia Drăghiceanu. „Metoda de lucru care va fi utilizată pentru a veni în sprijinul nevoilor tinerilor este terapia raţional-emotivă şi cognitivă. Cu ajutorul acesteia vom încerca să transformăm convingerile de tipul «Trebuie!», în convingeri raţionale de tipul «Vreau!». Dorim să-i ajutăm pe tineri să se cunoască, să aibă încredere în forţele proprii, să aibă stimă de sine şi o percepţie corectă de sine şi să acţioneze pentru că le place ceea ce fac, nu pentru că aşa trebuie“, a spus Lucia Drăghiceanu. Proiectul este de amploare, fiind implicaţi şi părinţii, şi diriginţii elevilor din grupul- ţintă, cu care psihologii vor lucra.
Evaluarea stării
de bine, primul pas
Chestionarele care au luat drumul şcolilor generale şi liceelor sunt instrumentul prin care psihologii şcolari vor evalua starea de bine a elevilor, căutând răspunsuri la întrebări ca: „Ai trecut, în ultima perioadă (ultima lună), prin momente în care te-ai simţit trist, deznădăjduit sau ai întâmpinat atâtea probleme încât te-ai întrebat dacă există ceva pentru care merită să trăieşti?“, „Ai simţit, în cursul ultimei luni, că te afli sub presiune, stres, tensiune?“, „Cât de importantă consideri că este comunicarea atunci când te confrunţi cu probleme sau eşti supărat?“, „În viaţa ta de zi cu zi, atunci când apare o problemă, cu cine comunici (te confesezi, ceri sfatul) în primul rând?“, „Cum apreciezi relaţia ta cu părinţii (familia)?“, „Cât de plină a fost viaţa ta de lucruri interesante în cursul ultimei luni?“ etc. Câţiva dintre psihologii din cabinetele şcolare au reuşit, lucru îmbucurător, să-şi apropie elevii şi să le câştige încrederea. Dar sunt încă foarte puţini psihologi, mediul rural fiind aproape descoperit. La fiecare întâlnire cu oameni implicaţi în viaţa elevilor, aceiaşi psihologi şcolari atrag atenţia că socializarea tinerilor se reduce, de la an la an, la interacţiunea on line, că unii părinţi şi profesori au uitat sau n-au ştiut niciodată să-şi asculte copiii, că hainele de firmă trimise din străinătate de părinţii plecaţi la muncă nu înlocuiesc prezenţa şi afecţiunea.
