Honoré de Balzac
Honoré de Balzac s-a născut la 20 mai 1799. El a fost un romancier, critic literar, eseist, jurnalist şi scriitor francez, fiind considerat unul dintre cei mai mari scriitori în domeniul romanului realist din literatura europeană, al romanului psihologic şi al celui fantastic. Apreciat de critica literară, dar şi de filosofi, el a fost considerat un vizionar. Datorită complexităţii operei sale, Balzac a fost greu de încadrat într-o categorie aparte, atât de critica literară din acea perioadă, cât şi de cea din ziua de astăzi. El a creat un adevărat monument, „Comedia umană“ („Comédie humaine“), ciclu în a cărui componenţă intră 95 de lucrări terminate şi 48 de lucrări neterminate. Ideea continuităţii dintr-o lucrare în alta, a uniunii, a apărut pentru prima dată în 1830, odată cu gruparea romanelor „Sarrasine“ şi „Gobseck“, sub titlul „Scene din viaţa privată“.
Calităţile lui Balzac, care îi depăşesc defecte precum lipsa stilului literar, critica, tendinţa spre melodramă, sunt originalitatea, marea putere de observaţie şi imaginaţia sa.
Balzac a fost îngropat la Cimitirul „Père Lachaise“ din Paris. La funeralii au participat aproape toţi marii scriitori din Paris, printre care Frédérick Lemaître, Gustave Courbet, Dumas-tatăl şi Dumas fiul. Mai târziu, Balzac a devenit subiectul unui monument al sculptorului francez Auguste Rodin.
