Pare incredibil, dar e adevărat: înşelăciunea cu câştiguri ipotetice, care vi se oferă doar dacă încărcaţi cartele telefonice ori trimiteţi bani într-un cont, încă mai ţine. Alături de aceasta, au apărut însă metode mai noi de înşelăciune, cum ar fi aceea cu locuri de muncă inexistente.
Ţeapa cu câştiguri prin SMS ori telefon nu este deloc „fumată“. Dă rezultate şi tocmai de aceea infractorii nu renunţă la ea. O dovedesc reclamaţiile depuse şi dosarele întocmite de poliţia doljeană în acest sens.
„Atacul“ începe de obicei cu un telefon prealabil, cum ar fi: „Suntem de la firma de telefonie mobilă X şi dorim să vă anunţăm că vă vom suspenda telefonul întrucât nu aţi achitat ultima factură telefonică“. Apelul vine fie de pe un număr ascuns, fie de pe un număr de telefon obişnuit, de zece cifre, semn clar că este vorba de o înşelăciune. După multiple încercări, escrocii găsesc până la urmă un individ care să-şi ofere – „pentru verificări“ – numele şi adresa, seria şi numărul actului de identitate ori codul numeric personal.
Cu sau fără datele de identitate ale victimelor, aceştia trimit apoi SMS-uri. „Felicitări! La concursul… aţi câştigat un telefon mobil Nokia N95 şi 5.000 de euro. Pentru detalii, contactaţi un operator la numărul de telefon…“.
Alt tip de mesaj vine, chipurile, de la compania de telefonie mobilă, având un text de genul: „Pentru că sunteţi un bun-platnic, aţi fost desemnat de compania noastră de telefonie mobilă drept câştigător al unui premiu consistent“.
Înşelăciunea vine pe factură
Printre câştigurile ipotetice anunţate prin SMS se află de la autoturisme şi electronice până la minute gratuite şi chiar excursii în locuri de vis. Alţi escroci, mai „buni de gură“, preferă să sune şi, folosind un limbaj elegant, îşi „fac din vorbe“ victimele.
După ce le-au captat atenţia, escrocii – aproape întotdeauna puşcăriaşi care se plictisesc în spatele gratiilor – trec la faza a doua a înşelătoriei: uşurarea de bani a păcăliţilor. Spre exemplu, în cazul înşelătoriei cu câştigarea unui autovehicul la un concurs inexistent, victima este rugată să depună într-un cont o anumită sumă de bani, pentru formalităţile de înmatriculare a maşinii.
Clasica metodă prin care i se solicită victimei să cumpere cartele de reîncărcare şi să transmită codul înscris pe ele la un anumit număr telefonic încă mai dă roade. Derivată din ea, dar în corelare cu ultimele oferte ale companiilor de telefonie mobilă, a luat naştere altă escrocherie: interlocutorul de la telefon îţi spune – sub diferite pretexte – să apeşi mai multe taste ale propriului mobil. Iar tu o faci, fără să-ţi dai seama că astfel îi încarci lui cartela cu sume de câteva zeci de euro. Vei afla abia când îţi vei citi propria factură de mobil…
„Locuri de muncă în Spania. Vrem seriozitate“
Există însă şi escrocherii practicate de oameni din afara puşcăriilor. Cea mai „la modă“ se bazează pe criza de locuri de muncă şi pe dorinţa multor români de a lucra în străinătate.
Înşelăciunea cu locuri de muncă porneşte de la un anunţ la mica publicitate, de genul: „Locuri de muncă în Spania. Vrem seriozitate. Tel. 07…“. Cei interesaţi să plece peste hotare la muncă sună la acel număr. Le răspunde o persoană care, după ce le pune câteva întrebări, le zice să trimită anumite acte, prin fax, la un număr de telefon. Mai nou, în loc de fax, se cere trimiterea pe e-mail a unor copii a acestor acte. Astfel, deranjul e mult mai mic, nemaifiind nevoie de alt număr de telefon şi un fax care să funcţioneze. Nimeni nu se uită pe acele acte, dar această etapă e menită să-i dea încredere potenţialei victime. În următoarea etapă, victimei i se solicită bani. Suma e relativ mică, de ordinul a 100-300 de lei de persoană, chipurile, pentru anumite formalităţi legate de angajare sau transport către destinaţie.
Nefiind vorba de prea mulţi bani, oamenii nu-şi fac probleme. Merg la bancă, depun suma solicitată în contul indicat, apoi aşteaptă răspunsul privind plecarea la muncă în străinătate. Răspuns pe care nu-l vor mai primi niciodată. După ce se strâng suficient de mulţi bani în contul respectiv – un cont curent de card – escrocului nu-i mai rămâne decât să meargă la bancomat şi să-şi încaseze „taxa de fraier“.
„Colecţionar german cumpăr maşini de cusut“
Pare incredibil, dar încă mai există persoane care cad victime şarlataniei prin „metoda Singer“. Denumită de poliţişti după o cunoscută marcă de maşini de cusut, această escrocherie are la bază tot anunţuri prin mică publicitate ori chiar afişe lipite în diverse locuri.
„Colecţionar german cumpăr maşini de cusut, mărci germane: Singer, Kayser, Naumann, Pfaff, Durkop etc. Preţ: 35.000 – 40.000 de euro, plata pe loc. Telefon: 07…“, suna un astfel de anunţ. Cei care cred că le-a pus Dumnezeu mâna în cap şi sună la acel număr de telefon află, spre exemplu, că respectivul colecţionar cumpără asemenea maşini doar câte două.
„Dar eu n-am decât una“, îi va spune interlocutorului de la telefon. Atunci vocea îi va „divulga“ faptul că mai ştie pe cineva cu o asemenea maşină de cusut şi poate îl convinge pe acela să i-o vândă. Având două, se poate alege cu 70-80.000 de euro de la aşa-zisul colecţionar german.
Credulul îl va contacta pe celălalt deţinător de maşină de cusut, care va fi de acord să i-o vândă pe câteva mii de euro. Cu hârbul în braţe, va suna apoi să-l contacteze pe reprezentantul „colecţionarului german“. La telefonul respectiv nu mai răspunde însă nimeni.
Altă variantă a înşelătoriei cu maşini de cusut o reprezintă perceperea, spre exemplu, a unei taxe pentru emiterea unui „certificat de autenticitate“. Sau, cine ştie, poate că au apărut între timp şi alte variaţiuni pe aceeaşi temă. Numai fraieri să fie, că de escroci nu ducem lipsă…
