România, atractivă pentru Germania în domeniul politicii externe

Ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Andreas von Mettenheim, a declarat că ţara sa a descoperit în România un partener de încredere în NATO şi UE, care acţionează cu simţ de răspundere în relaţia cu vecinii, iar interesele Berlinului în privinţa României sunt legate şi de politica externă.
„România are o poziţie geostrategică-cheie în această parte a lumii – care nu ne aparţine – şi acţionează cu simţ de răspundere în relaţiile cu ţările vecine“, a spus ieri ambasadorul german. „Vrem să sprijinim această atitudine, care să ducă la o mai bună înţelegere a acestei părţi a lumii“, a explicat Andreas von Mettenheim.
El a recunoscut că în trecut Germania „a cam neglijat“ România din acest punct de vedere, al politicii externe, dar a precizat că anul acesta a „redescoperit-o“.
Andreas von Mettenheim a amintit de pleiada de oficiali germani care au venit anul acesta la Bucureşti, totul culminând cu vizita din octombrie a cancelarului Angela Merkel, şi a făcut observaţia că „nici o altă ţară vecină nu se poate lăuda“ cu un asemenea interes german la nivel diplomatic.
Ambasadorul a subliniat că România este un partener stabil în UE şi NATO, ceea ce îi oferă ţării noastre o imagine mai bună decât se crede, la nivel comun, în România.
Percepută în general de observatori drept „cea mai prorusă“ ţară din UE, Germania a avut anul acesta, prin cancelarul Angela Merkel, iniţiativa surprinzătoare de a propune preşedintelui Dmitri Medvedev o reglementare a conflictului transnistrean, cel mai apropiat de graniţele UE şi considerat ca având potenţialul cel mai mare de rezolvare dintre toate celelalte conflicte îngheţate ale fostului spaţiu sovietic.
Ambasadorul Andreas von Mettenheim a spus însă în emisiunea „După 20 de ani“ că trebuie să se renunţe la „această gândire a zonelor de influenţă“, care ar fi împărţite între marile puteri. Rusia şi Germania şi-au împărţit Europa, însă aceasta s-a întâmplat în secolul trecut, a explicat ambasadorul.
„Este prea scump să cucerim acum România, nu ne mai permitem, cu o armată ultratehnologizată“, a răspuns în glumă ambasadorul, la un moment dat, în reacţie la un îndemn venit din partea unui telespectator, care cerea Germaniei să cucerească România.
Întrebat dacă vede posibilă o viitoare unire a Republicii Moldova cu România, după modelul celor două Germanii, Andreas von Mettenheim a subliniat că cele două situaţii nu sunt comparabile, iar „lucrurile sunt mai complicate“. El a sugerat că răspunsul posibil ar putea veni prin integrarea Republicii Moldova în UE, fie că acest lucru se va întâmpla după 10 sau 20 de ani. Aderarea Republicii Moldova nu este însă deocamdată pe ordinea de zi, a precizat Andreas von Mettenheim. Ambasadorul a spus că Berlinul priveşte pozitiv evoluţiile pe plan intern din Republica Moldova şi a adăugat că speră ca situaţia să se păstreze şi după alegerile din 28 noiembrie.
Întrebat dacă mai vede posibilă o criză a gazelor, diplomatul a vorbit şi despre dependenţa energetică a Germaniei de Rusia, subliniind că este destul de mare (aproape 40%) şi de aceea Berlinul susţine „diversificarea ofertanţilor“, inclusiv prin proiectul Nabucco.