În timp ce poliţiştii de la Crimă Organizată au observat, în ultima vreme, o creştere alarmantă a numărului consumatorilor de droguri, Centrul Antidrog nu are nici măcar unul în evidenţă.
În judeţul Dolj nu există oficial consumatori de droguri. Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog al Judeţului (CPECAJ) Dolj nu are în evidenţe nici un caz, ceea ce în accepţiunea acestei instituţii se traduce prin lipsa fenomenului. În realitate, craiovenii consumă droguri, ocazional sau sistematic, după cum o ştiu din auzite chiar şi reprezentanţii instituţiei. „La noi se consumă ocazional derivaţi de marijuana, haşiş şi plante etnobotanice. Nu ne confruntăm cu comportamente adictive, deviante şi în nici un caz la noi nu se folosesc droguri de mare risc şi droguri injectabile“, a declarat Florin Nicolăiţă, coordonatorul Centrului Antidrog Craiova.
Consumul ocazional de droguri în Bănie a fost evidenţiat şi de un sondaj realizat, în 2008, de Centrul Antidrog în rândul elevilor de liceu. Din 1.032 de respondenţi, 13,5% au răspuns afirmativ la întrebarea care se referea la consumul ocazional de droguri. La Centrul Antidrog nu a venit însă nici unul, motiv pentru care acesta nu a raportat nici un caz.
CPECAJ Dolj este instituţia care se ocupă cu combaterea consumului de droguri în regiunea Oltenia. În structura sa organizatorică intră 40 de specialişti pregătiţi să ofere consiliere, sprijin informaţional şi direcţionare spre centre de dezintoxicare. După cum arată însă rapoartele instituţiei – „nici un consumator declarat“ -, se pare că ori activitatea de prevenire este incredibil de prolifică şi nu există consumatori, ori consumatorii nu au nevoie de consiliere şi atunci instituţia plăteşte degeaba angajaţii. „Au fost cazuri izolate, când rudele s-au adresat Centrului pentru a reclama comportamentul deviant al adolescentului, care ajunsese să fure, să vândă lucrurile din casă sau să-şi agreseze părinţii ca să-i dea bani pentru droguri. Însă niciodată nu vin să ceară ajutor“, a precizat Nicolăiţă.
Tinerii încep să se drogheze de la 14 ani
În timp ce instituţia de prevenire a consumului de droguri se luptă cu dileme existenţiale, poliţiştii antidrog de la BCCO Craiova susţin că abia mai pot face faţă fenomenului. Numai în acest an, ei au confiscat 4,192 kilograme de canabis, 27,233 kilograme de haşiş, la care se adaugă droguri de mare risc: 211 grame de JWH018 (un canabioid sintetic asemănător ca efect cu heroina), 1 gram de heroină, 96 grame de cocaină, 1 gram de Salvinoriu A, 40 mililitri de ketamină, 5 grame de 4-metilmetcatinonă şi 20 grame de CR47,497.
Cât despre consumatori, există o adevărată explozie a consumului de droguri. „Numărul de consumatori este foarte mare, în special de plante etnobotanice, unele dintre acestea fiind mai puternice decât canabisul sau haşişul. În ultimii ani au apărut şi amatorii de cocaină, iar consumul de ecstasy a fost înlocuit, probabil din cauza preţului, cu plantele etnobotanice care au efecte similare. Îngrijorător este şi faptul că a scăzut foarte mult vârsta celor care se droghează. Avem şi consumatori de 14 ani, faţă de acum câţiva ani, când vârsta minimă era de 17-18 ani“, a declarat comisarul-şef Octavian Stanciu, şeful Serviciului Antidrog al BCCO Craiova.
Drogurile distrug creierul
Etnobotanicele sunt foarte periculoase, producând alterarea sistemului nervos central. „Consumul de droguri are implicaţii medico-psiho-sociale, mai ales în rândul adolescenţilor şi tinerilor. Tot mai mulţi se refugiază în consumul de substanţe toxice, într-o lume delirantă, halucinantă, şi într-o realitate onirică, din care nu le poate nimeni oferi certitudinea întoarcerii. Folosind abuziv şi necontrolat substanţele psihotrope şi encefalotrope, se perturbă ceea ce are mai de preţ fiinţa umană: afectivitate, creativitate, voinţă, inteligenţă, conştiinţă“, susţine dr. Mariana Păsărescu, de la Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Dolj.
Consumul de etnobotanice rămâne marea problemă a poliţiei din cauză că, mai nou, comercianţii au găsit alte substanţe care să le înlocuiască pe cele care au fost interzise prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 6/2010. Poliţiştii organizează acţiuni în cadrul cărora confiscă marfa, o trimit la analize, iar rezultatul este că substanţa nu se regăseşte pe lista celor interzise. Poliţia rămâne cu paguba – banii cheltuiţi pe analize de laborator – şi trebuie să restituie comerciantului marfa, care uneori valorează zeci de mii de lei.
Comercianţii de vise
Un comerciant de etnobotanice din Craiova ajunge să aibă sute de clienţi şi îşi permite să vândă astfel de produse în buricul oraşului. În Craiova există în prezent două „magazine de vise“, unul pe strada Dezrobirii, iar celălalt lângă Piaţa Veche, care sunt controlate săptămânal de poliţie, fisc, inspectorii sanitari şi comisarii Gărzii Financiare. Poliţiştii speră ca acestea să fie închise în scurt timp.
