Cele 397 de asociaţii de proprietari din Craiova rulează anual 20 de milioane de lei, banii de întreţinere ai locatarilor. Cu toate că „jonglează“ cu sume destul de mari, preşedinţii şi administratorii sunt supuşi doar unor controale „anemice“ din partea primăriei, şi asta numai dacă cineva sesizează.
Legislaţia lacunară nu permite o verificare a modului în care angajaţii de la asociaţiile de proprietari, şi pe care craiovenii îi plătesc, gestionează fondurile de zeci de milioane de lei. Cazurile de delapidare, tot mai dese, ar trebui să le dea de gândit locatarilor de rând, care au rezolvarea în propriile mâini: înlăturarea acestora, chiar dacă nu au fost condamnaţi de o instanţă de judecată. „Serviciul de specialitate din primărie organizează şi asigură exercitarea controlului financiar-contabil şi gestionar asupra activităţii asociaţiilor de proprietari. Inspectorii pot să aplice amenzi acolo unde întâlnesc nereguli şi să anunţe organele abilitate. În cazul administratorilor, pot să le retragă atestatul“, a spus purtătorul de cuvânt al primăriei, Carmen Licu.
Asociaţiile, care se sustrag oricăror verificări financiare din cauza lipsei unui cadru juridic în acest sens, ar trebui totuşi să se supună anual unor expertize contabile la cerere. „Chiar cetăţenii ar trebui să ceară asta de la administratorii lor, pentru că, deşi au o comisie de cenzori la asociaţie, de cele mai multe ori, membrii acesteia nu au cunoştinţele necesare. În acest mod, cetăţenii vor fi încredinţaţi că banii ajung unde trebuie şi administratorii sunt corecţi. Pot reclama şi la poliţie, pentru că, la urma urmei, este vorba despre banii lor“, este părerea lui Dan Remus, preşedintele UJALP Dolj.
Dacă în casieria unei asociaţii cu 400 de apartamente intră lunar 90.000 de lei, pe perioadă de iarnă, la nivelul întregului oraş, unde fiinţează 397 de asociaţii, suma totală se ridică la 20 de milioane de lei. „Sumele sunt destul de mari. Dacă ar fi să facem o comparaţie, cu aceşti bani ar putea fi plătite 10.000 de salarii medii brute pe economie. Responsabilitatea administratorilor este foarte mare şi acest lucru trebuie să-l conştientizeze şi ei“, a adăugat Dan Remus.
Deci, cele 80.000 de apartamente din Craiova sunt o adevărată fabrică de bani pe care îi gestionează asociaţiile. Şi ai căror reprezentanţi sunt de cele mai multe ori contestaţi. Din întreaga sumă, 4,5 milioane de lei sunt „înghiţite“ de Regia Autonomă de Termoficare. „Pe perioada de iarnă, într-o lună încasăm de la asociaţii aproape 4,5 milioane de lei, dar pe timp de vară suma scade la două milioane de lei. Valoarea facturilor este însă mult mai mare“, a precizat Tatian Tudorache, directorul RATf Craiova.
Încasări diferite
Asociaţia nr. 5 din 1 Mai încasează lunar de la 558 de apartamente peste 50.000 de lei. Asociaţia II Rovine încasează într-o lună de la 347 de apartamente aproximativ 70.000 de lei. În cartierul Calea Bucureşti, Asociaţia 101 primeşte într-o lună aproximativ 50.000 de lei, având în administrare 270 de apartamente. Iar Asociaţia nr. 10 din Brazda lui Novac încasează, la rândul ei, 90.000 de lei, bani veniţi de la 400 de apartamente. Sumele includ toate cheltuielile către asociaţie şi pe care le susţine un locatar într-o lună.
