Ministrul agriculturii vrea obligativitatea Codului de bune practici

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale Mihail Dumitru şi-a arătat preferinţa, în cadrul reuniunii Consiliului Uniunii Europene, de la Bruxelles, pentru prevederile obligatorii ale Codului de bune practici, după ce introducerea voluntară a acestuia în România nu a avut rezultatele aşteptate.
De asemenea, acesta a subliniat importanţa adaptării regulilor concurenţei pentru a permite creşterea puterii de negociere a fermierilor pe lanţul alimentar.
Principalele teme abordate în cadrul reuniunii Consiliului Uniunii Europene (Agricultură şi Pescuit) au fost îmbunătăţirea funcţionării lanţului de aprovizionare cu alimente în Europa, viitorul politicii agricole comune (PAC) – Măsuri de gestionare a pieţei post-2013 şi „Agricultura şi PAC din perspectiva Strategiei UE 2020“.
Referitor la Strategia 2020, ministrul român a evidenţiat rolul multifuncţional al agriculturii în ceea ce priveşte asigurarea securităţii alimentare în condiţiile creşterii nevoii de alimente, importanţa dimensiunii sociale a agriculturii prin contribuţia semnificativă la angajarea forţei de muncă în zonele rurale şi asigurarea unui nivel de trai echitabil fermierilor şi prezervarea mediului natural prin contribuţia la atenuarea efectelor schimbărilor climatice.
De asemenea, cu ocazia Consiliului miniştrilor agriculturii şi pescuitului, ministrul de resort a participat la o întâlnire informală a miniştrilor agriculturii din Partidul Popular European, care au convenit să se întâlnească regulat pentru a armoniza poziţiile în privinţa viitorului PAC post-2013.
În cadrul Consiliului au mai fost prezentate raportul trimestrial al Comisiei privind piaţa produselor lactate şi a fost evidenţiată tendinţa de redresare a acestui sector, cu creşterea preţurilor la laptele crud la peste 28 eurocenţi/litru în medie în UE. De asemenea, au mai fost discutate situaţia negocierilor multilaterale din cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi chestiuni diverse, cu informări din partea unor state membre pe anumite domenii specifice de interes.