Titulatura se pierde, examenele naţionale vor fi modificate, numărul orelor de studiu va fi redus, învăţământul obligatoriu va fi de zece clase, părinţii vor fi amendaţi cu până la 5.000 de lei pentru absenţele copiilor, acestea sunt doar câteva dintre deciziile luate pentru „reformarea“ învăţământului românesc cuprinse în proiectul Legii educaţiei, care va fi supus dezbaterii până la 1 aprilie.
A devenit deja un obicei ca fiecare ministru al educaţiei să aducă modificări majore în actul educaţional. Acest proiect a născut nenumărate controverse şi nemulţumirea sindicaliştilor şi a dascălilor, care spun că nu au fost chemaţi la consultări. Dintre noutăţile cuprinse în noul proiect al Legii educaţiei am putea menţiona că statul va deschide fiecărui nou-născut un cont educaţional, reprezentând echivalentul în lei a sumei de 500 de euro. Contul educaţional va fi acordat tuturor copiilor născuţi după intrarea în vigoare a Legii educaţiei.
Mai puţine materii
Aleşii noştri s-au gândit, se pare, şi la programa încărcată a elevilor. Numărul orelor de studiu se va reduce, la fel şi curricula şcolară în învăţământul preuniversitar. Volumul de informaţii va fi redus cu 25%, astfel numărul maxim de ore de curs pe săptămână, la clasele primare, va fi de la 25 la 20 de ore, iar la gimnaziu şi liceu de la 30 la 25. Disciplina Tehnologia informaţiei şi comunicării (TIC) va fi opţională pentru elevii din clasele I-IV şi este obligatorie în învăţământul gimnazial şi liceal. Învăţământul obligatoriu va fi de zece clase şi va începe cu grupa pregătitoare, care devine obligatorie şi va purta denumirea de clasă pregătitoare, şi se va încheia cu o evaluare naţională transcurriculară. Se vor introduce şi ore de „şcoală după şcoală“, finanţate de stat, în care elevii vor fi îndrumaţi de profesori la efectuarea temelor, acest concept conducând, după părerea guvernanţilor, la diminuarea şomajului din învăţământ. În clasa pregătitoare vor fi înscrişi copiii care împlinesc şase ani până la data începerii anului şcolar. Statul pare că s-a gândit şi la elevii cu performanţe şcolare excepţionale, care vor putea promova doi ani de studii într-un an şcolar.
Bibliotecile virtuale vor lua locul celor clasice
Cei care au elaborat proiectul Legii educaţiei visează să înfiinţeze biblioteci şcolare virtuale şi Platformă Şcolară de e-learning, astfel încât toate conţinuturile care trebuie învăţate la şcoală, lecţiile celor mai buni profesori pentru fiecare disciplină, instrumentele de lucru, exemple orientative de probe de verificare a cunoştinţelor să existe şi în format digital şi să fie accesibile permanent şi gratuit oricărui elev sau profesor.
Şase evaluări în 12 ani de şcoală
Elevii nu au însă motive prea mari de bucurie. Testările şi evaluările vor fi mai multe decât cele din prezent şi încep încă din clasa pregătitoare. Până în clasa a XII-a, elevii vor fi supuşi la şase evaluări. La finalul clasei pregătitoare, cadrul didactic responsabil întocmeşte un raport de evaluare a competenţelor cognitive, emoţionale şi sociale ale copilului. De asemenea, la finalul clasei a II-a, fiecare şcoală, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, organizează şi realizează evaluarea achiziţiilor fundamentale: scris-citit şi matematică. Rezultatele evaluărilor constituie documente din Portofoliul educaţional al elevului. La finalul clasei a IV-a, ministerul doreşte o nouă evaluare naţională, prin eşantionare, a competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar, după modelul testărilor internaţionale pentru diagnoza sistemului de învăţământ la nivel primar. La finalul clasei a VI-a urmează o nouă evaluare. Elevii vor susţine două probe transcurriculare: limbă şi comunicare (limba română şi o limbă străină), matematică şi ştiinţe. Rezultatele evaluărilor vor fi utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor şi pentru orientarea şcolară către un anumit tip de liceu. La finalul clasei a IX-a, se va realiza o evaluare naţională transcurriculară obligatorie. Rezultatele evaluării vor fi exprimate printr-un punctaj similar testelor internaţionale. Evaluarea va consta în două probe: una transdisciplinară scrisă de evaluare a competenţelor de comunicare în limba maternă şi într-o limbă de circulaţie internaţională, o probă transdisciplinară scrisă de evaluare a competenţelor la matematică şi ştiinţe şi o probă practică de evaluare a competenţelor de utilizare a calculatorului. Celelalte competenţe-cheie vor fi evaluate de către diriginte, consilierul şcolar şi colectivul de profesori ai clasei, în baza unei metodologii stabilite printr-un ordin al ministrului. La finalul clasei a XII-a/a XIII-a, se va susţine examenul naţional de bacalaureat, care va consta din două probe scrise (una la limba şi literatura română, alta la o limbă de circulaţie internaţională şi o probă transdisciplinară în funcţie de profil), la care se adaugă proba orală de comunicare în limba română, proba de evaluare a competenţelor lingvistice şi cea de evaluare a competenţelor digitale. Admiterea la liceu se va realiza după următoarea procedură. În cazul în care numărul candidaţilor nu depăşeste numărul locurilor oferite de liceu, admiterea se va realiza pe baza portofoliului educaţional al elevului. În cazul în care numărul de candidaţi este mai mare decât numărul locurilor oferite de liceu, admiterea se face luând în calcul, în proporţie de 70%, portofoliul educaţional al elevului (media de absolvire a învăţământului obligatoriu şi media la probele de la evaluarea naţională de la sfârşitul clasei a IX-a) şi în proporţie de 30% nota obţinută la disciplina de admitere stabilită de liceu.
Într-un semestru elevii navetişti vor primi bani pentru a se duce acasă de opt ori
Elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu li se vor deconta cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educaţiei prin unităţile de învăţământ la care sunt şcolarizaţi, pe bază de abonament, în limita a 50 km. Pentru distanţe mai mari de 50 km se asigură decontarea sumei reprezentând contravaloarea a opt călătorii dus-întors pe semestru. Elevii vor beneficia, în plus, şi de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, operă, film şi la alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituţii publice. De prevederile acestui articol beneficiază, de asemenea, şi elevii din învăţământul privat acreditat.
Părintele va munci în folosul comunităţii dacă odrasla va chiuli
Chiulul de la ore va fi pedepsit, părinţii fiind cei găsiţi responsabili pentru acest lucru. Părintele sau tutorele legal instituit este obligat să ia măsuri pentru asigurarea frecvenţei şcolare a elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu. Nerespectarea acestei prevederi din culpa părintelui sau a tutorelui legal instituit reprezintă contravenţie şi se sancţionează cu amendă între 500 şi 5.000 de lei sau muncă echivalentă în folosul comunităţii prestată de părinte sau tutorele legal instituit.
Profesorii dezaprobă noul proiect
Şcolile vor fi evaluate pe baza a două mari criterii: incluziune şi performanţă. După evaluare, ele vor fi clasificate pe cinci niveluri „Excelent“, „Foarte bun“, „Bun“, „Satisfăcător“, şi „Nesatisfăcător“. Instituţiile de învăţământ care obţin calificativul „Satisfăcător“ sau „Nesatisfăcător“ se supun monitorizării în vederea corecţiei sau se desfiinţează, fără a afecta în vreun fel interesul elevilor. Totodată, pe baza unei metodologii specifice, la nivel judeţean şi naţional se va desemna „profesorul anului“, pentru fiecare disciplină de predare ca semn al excelenţei în predare. Cadrele didactice care vor primi acest titlu vor fi recompensate financiar. În timp ce ministrul educaţiei susţine că prin trecerea clasei a IX-a la gimnaziu se poate reduce abandonul şcolar, dascălii şi sindicaliştii doljeni susţin contrariul. Alţi mii de dascăli vor fi în pericol să-şi piardă catedra, iar titulatura va dispărea. Federaţiile din învăţământ critică propunerile din proiectul Legii educaţiei referitoare la trecerea clasei a IX-a la gimnaziu, pentru care spun că nu există infrastructură şi resurse umane, la numirea directorilor de şcoli de către primari sau la finanţarea per capita. „Majoritatea punctelor prinse în acest proiect al educaţiei nu fac decât să ducă la un haos şi mai mare în învăţământ. Trecerea clasei a IX-a la gimnaziu va duce şi mai rău la analfabetizare. Copiii din mediul rural se vor mulţumi să mai facă încă un an la şcoala din comună şi tot mai puţini vor contina studiile la oraş. La titulatură nu vom renunţa, personalul didactic trebuie să aibă continuitate pe posturi. Pentru elevi contează foarte mult să aibă acelaşi învăţător pentru patru ani. Alt aspect cu care nu suntem de acord este acela al reducerii materiilor de studii. Sub această aerisire a materiei se ascunde, de fapt, o nouă reducere de personal în învăţământ“, a spus Constantin Rada, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), filiala Dolj.
