Rezultatele unui recent studiu efectuat de medicii craioveni sunt îngrijorătoare. 80% dintre cei testaţi aveau hipertensiune arterială, iar 81,5% erau supraponderali sau obezi.
Clinica de Nefrologie a Spitalului de Urgenţă Craiova a efectuat în Piaţa „Mihai Viteazul“ din Craiova, cu ocazia Zilei Mondiale a Rinichilor, un studiu privind riscurile şi impactul bolilor cronice de rinichi în rândul populaţiei. Pentru aceasta, cadrele medicale au testat, la 200 de persoane, principalii factori de risc care duc la boli renale: ereditatea, vârsta mai mare de 50 de ani, hipertensiunea arterială, greutatea corporală peste limitele normale şi glicemia mare.
Rezultatele testelor i-au luat prin surprindere pe medici. Ele au arătat că populaţia Craiovei are probleme de sănătate mult mai mari decât se estima: mulţi locuitori suferă de hipertensiune arterială, obezitate sau afecţiuni cronice de rinichi, şi nu află decât atunci când au ajuns în faze avansate sau terminale ale bolii. „Am găsit la mulţi creatinina crescută, creatinina fiind markerul care ne arată dacă o persoană are o boală cronică renală. S-au găsit, de asemenea, valori crescute ale glicemiei la persoane care nu ştiau că au diabet şi valori mari ale tensiunii arteriale“, a declarat prof. dr. Eugen Moţa, şeful Clinicii de Nefrologie de la Spitalul de Urgenţă Craiova.
Ce au arătat testele
80% dintre cei testaţi aveau tensiunea arterială peste limitele normale. În privinţa greutăţii corporale, doar 18,5% au avut greutate normală, 52% fiind supraponderali, iar 29,5% obezi. Nici după măsurarea glicemiei nu s-au obţinut rezultate mai bune. 12% dintre persoanele testate au fost depistate cu diabet zaharat, 9% au avut glicemia normală în momentul testării, deşi figurau cu diabet zaharat, iar 13% erau diabetici la care s-au înregistrat în urma testării valori mari ale glicemiei.
În lume, o persoană din zece suferă de o boală cronică renală. Testele efectuate la Craiova au depăşit însă orice statistici: 36% dintre subiecţi aveau o boală cronică renală, iar dintre aceştia 6% atinseseră deja stadiul III de boală, care necesită internarea. Mai trebuie spus şi faptul că 40% dintre persoanele depistate cu boală cronică renală aveau deja un istoric nefrologic în familie, dar, cu toate acestea, nu fuseseră investigate până acum.
Mai bine cheltuim decât să prevenim
Concluzia specialiştilor nefrologi a fost că nu se face deloc prevenţie, iar costurile sociale sunt din această cauză enorme. „Mi se par îngrijorătoare toate aceste date care arată foarte clar că nu facem prevenţie primară. Această prevenţie primară presupune evaluarea factorilor de risc şi tratarea lor. Noi nu facem acest lucru, iar costurile sunt enorme. În primul rând, este vorba de fondurile alocate. Pentru dializă se cheltuiesc 20.000 de euro pe an, în timp ce pentru prevenţie cheltuielile nu ar depăşi 500 de euro. Plus că oamenii aceştia pot fi trataţi din timp, recuperaţi şi vor putea să muncească normal până la împlinirea vârstei de pensionare“, a precizat şeful Clinicii de Nefrologie de la Spitalul de Urgenţă Craiova.
Eugen Moţa a mai spus că, în calitate de membru al comisiei consultative de nefrologie de la Ministerul Sănătăţii, va propune elaborarea unui program de prevenţie care să fie susţinut financiar de Ministerul Sănătăţii.
La studiul efectuat de Clinica de Nefrologie au participat 200 de locuitori ai Craiovei. Nu a existat un criteriu de selecţie, fiind acceptate toate persoanele care au fost dispuse să le fie măsurate tensiunea arterială, greutatea corporală şi creatinina. După testare, persoanele cu boală cronică renală au primit un voucher pe baza căruia se vor putea prezenta pentru un control medical gratuit şi analize la policlinica Spitalului de Urgenţă Craiova. 12 dintre cei depistaţi cu boală de rinichi vor fi spitalizaţi.
Mai trebuie spus că 85% din persoanele testate erau trecute de 50 de ani, 52% aveau peste 65 de ani, 45% erau femei şi 55% – bărbaţi. Printre persoanele care au participat la studiu s-au aflat şi cinci cu vârsta cuprinsă între 81 şi 90 de ani, dar şi 43 de persoane între 71 şi 80 de ani.
Absenţii
La acţiunea de testare au fost invitaţi să participe toţi medicii de familie din Dolj, adică tocmai cei care ar trebui să se ocupe de activitatea de prevenţie primară. Cu toate acestea, doar cinci din cei peste 400 de medici de familie aflaţi în relaţie contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate Dolj au onorat invitaţia, ceea ce a arătat, dacă mai era nevoie, „interesul“ de care se bucură activitatea de prevenţie în rândul medicilor de familie.
