24 de primării din Dolj au trimis propuneri pentru ridicarea unor cămine de bătrâni, în urma declaraţiei premierului Boc din luna ianuarie privind finanţarea acestor proiecte printr-un program guvernamental.
„Vă cer ca în două săptămâni să faceţi o analiză, împreună cu preşedinţii consiliilor judeţene şi cu primarii de municipii, a locaţiilor potrivite pentru construirea unor cămine în fiecare judeţ pentru bătrânii singuri. Dorim şi un raport privind situaţia actuală, câte există în prezent şi la ce capacitate funcţionează“, le-a cerut Boc reprezentanţilor în teritoriu ai executivului, într-o videoconferinţă, cu circa trei săptămâni în urmă.
Dacă prin programul guvernamental despre care vorbea premierul proiectele primăriilor se vor materializa, bătrânii rămaşi fără familie sau fără un ajutor permanent vor găsi adăpost şi îngrijire în căminele care se vor construi. Se vor muta într-o casă în care nu vor mai fi singuri şi unde vor primi ajutor medical atunci când vor avea nevoie de el.
Conform datelor înregistrate de Cristina Militaru, consilier Servicii Strategii, Programe şi Afaceri Europene, există 24 de localităţi identificate pentru căminele de bătrâni propuse să fie construite printr-un program guvernamental. „În Dolj, avem, alături de centre şi unităţi medico-sociale, o singură instituţie de acest fel – cea din Craiova, de pe strada Tabaci“, descrie reprezentantul prefecturii situaţia prezentă. Cheltuielile anuale totale estimate pentru viitoarele aşezăminte sunt cuprinse între 110.000 de lei, la Botoşeşti Paia, şi 900.000 de lei, la Segarcea sau Malu Mare, iar capacitatea de cazare variază între 11 şi 136 de locuri.
Planul, după prima strigare
Amplasamente potrivite pentru construirea de cămine pentru bătrânii singuri au fost identificate la Băileşti, Bechet, Segarcea, Bistreţ, Botoşeşti Paia, Celaru, Cetate, Coşoveni, Giurgiţa, Gighera, Goieşti, Leu, Malu Mare, Măceşu de Sus, Murgaşi, Pleniţa, Piscu Vechi, Rast, Sopot, Urzicuţa, Valea Stanciului. Cele mai multe dintre suprafeţele de teren propuse fac parte din domeniul public, iar în unele localităţi există deja demersuri pentru construirea unui cămin de bătrâni: un studiu de fezabilitate (SF), un proiect depus pentru evaluare, cadastru sau documentaţie tehnică încheiate. La Segarcea, spre exemplu, au fost desemnaţi pentru această lucrare 10.000 mp, iar clădirea este un fost cămin al şcolii speciale pentru copii cu dizabilităţi şi are 25 de dormitoare, o sală de lectură, sală de vizionare, cantină cu o capacitate de 120 de locuri, deja utilată. La Bistreţ, pe terenul de 4.784 mp, viitorul cămin va funcţiona într-o clădire proprietate publică a consiliului local, care deja are efectuat cadastrul şi a fost evaluată în 2009. Primăria Cetate a realizat deja documentaţia tehnico-economică şi SF. La Malu Mare, există un SF întocmit şi un proiect depus pentru evaluare – POR – reabilitare cămin internat şi transformarea lui în centru social, în timp ce la Măceşu de Sus construcţia propusă este un fost bloc de specialişti.
Cea mai mare suprafaţă utilă pentru proiectul căminului a prezentat-o Primăria Malu Mare, cu 2.470 mp, unde va fi şi capacitatea maximă de cazare, urmată de Primăria Bechet, cu 1.200 mp, dacă lucrurile vor merge conform acestui prim plan. Realizatorii proiectelor au menţionat ca potenţiali participanţi la materializarea acestora mediul privat, ONG-uri, instituţii de cult, parteneriat public-privat etc. Asociaţia Primăriilor din Sudul Olteniei (APSO) are deja prevăzute două centre pentru bătrâni în comunele Gighera şi Giurgiţa.
