Sute de persoane din comuna doljeană Apele Vii urmează să dea socoteală în faţa poliţiei şi a organelor silvice pentru tăierea ilegală a unei păduri de zeci de hectare. Defrişarea ilegală s-a făcut în doar o zi şi o noapte, fiind întreruptă abia după ce poliţia şi jandarmeria au intervenit la faţa locului.
Povestea pădurii de plop Balta Belia din Apele Vii este încurcată de vreo două decenii şi nimeni nu s-a chinuit să o descâlcească până acum. În baza Legii nr. 18/1991 a fondului funciar, comisia locală le-a reconstituit ţăranilor din Apele Vii dreptul de proprietate asupra pădurilor. Suprafeţele fiind însă mici, autorităţile locale nu s-au mai obosit să-i stabilească fiecărui cetăţean suprafaţa de pădure care-i aparţine, ci au recurs la o invenţie proprie: au împărţit proprietarii în nişte „grupări“ de câte zece persoane şi au pus în posesie fiecare „grupare“, lăsându-i apoi pe deţinătorii de pădure din aceste forme de organizare să-şi împartă singuri pădurea între ei.
Problemele n-au întârziat să apară. Pe de o parte, proprietarii de pădure nu se puteau păzi de hoţi. Oamenii au solicitat în nenumărate rânduri luarea în pază de către ocolul silvic a suprafeţei de pădure, însă silvicultorii n-au putut face asta dintr-un motiv pur tehnic: ca să încheie contractele, trebuia să cunoască efectiv suprafaţa de pădure a fiecărei persoane, or, sătenii aveau pădurile împărţite pe grupări. Din cauza asta, pădurea a rămas nepăzită, iar hoţii furau din ea ca din… codru.
A doua mare problemă era că existau probleme şi în interiorul grupărilor. Încercând să aplaneze din faşă astfel de conflicte, unii ajunseseră să-şi împartă între ei proprietatea copac cu copac. Alţii au lăsat pădurea aşa, la comun, iar problemele nu au întârziat să apară. Din cele zece persoane ale unei grupări se găsea însă unul mai cu moţ, care să ia mai multe crengi uscate ori să taie un copac, susţinând că este a lui, spre supărarea celorlalţi coproprietari.
Dezastru silvic
Tensiunile generate de această împărţire stranie a pădurii din Apele Vii au culminat marţi cu un atac al hoţilor de lemne, care au tăiat mai mulţi copaci din această zonă forestieră privată. Atât le-a trebuit sătenilor. Când au aflat, au pus cu toţii mâna pe drujbe şi topoare şi au dat iama în pădure, să taie copacii personali, de frică să nu le fie furaţi cumva de către hoţi.
S-a produs o adevărată isterie, sub imperiul căreia numănui nu i-a mai păsat de exploatarea pădurii în regim silvic. Doar apariţia poliţiei şi a unui echipaj de la Gruparea de Jandarmi Mobilă Craiova i-a speriat pe localnici, care au aruncat topoarele, au abandonat lemnul tăiat ilegal şi au rupt-o la fugă. De atunci, poliţiştii şi jandarmii sunt nevoiţi să patruleze prin zonă zi şi noapte, pentru a preîntâmpina un nou val de furturi.
Joi, silvicultorii din cadrul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic au mers la faţa locului să inventarieze pădurea tăiată ilegal în ultimele zile. Bilanţul era incredibil: Fuseseră tăiaţi 534 de copaci, cu un volum de 1.182 mc de masă lemnoasă, de pe o suprafaţă de 42 de hectare. Prejudiciul calculat de specialişti se ridică la circa 230.000 de lei.
Alţii-s vinovaţi
În aceeaşi zi, mai mulţi săteni s-au adunat în faţa primăriei. Cei mai mulţi şi-au manifestat nemulţumirea că n-au mai apucat să taie nimic din suprafaţa „grupării“ din care fac parte. Alţii au pus ochii pe silvicultorii veniţi să inventarieze dezastrul, reproşându-le că nu vor să le păzească pădurea de hoţi. Soluţia pare să ţină, însă tot de ei, pentru că Direcţia Silvică nu le poate prelua pădurea în pază în stadiul actual, ci fie contractând activitatea de pază cu fiecare persoană în parte (dar asta înseamnă ca fiecare să-şi cunoască propria suprafaţă de pădure), fie încheind un contract cu o asociaţie a proprietarilor de pădure, pe care iarăşi cetăţenii nu s-au grăbit să o constituie. „Un pădurar păzeşte în medie circa 350 de hectare de pădure, iar cele câteva sute de proprietari din această comună chiar n-au fost în stare să-şi păzească singuri câteva zeci de hectare?“, se întreba, retoric, directorul Direcţiei Silvice Dolj, Daniel Drâgnei.
Paza ar fi asigurată absolut gratuit de Direcţia Silvică, pentru suprafeţe de până la 30 de hectare, condiţie care ar fi îndeplinită fără probleme de ţăranii din Apele Vii. „Noi avem deja un contract de pază cu o asociaţie de la Daneţi, iar în prezent se lucrează la o astfel de asociaţie de circa 800 de hectare la Castranova, pe care să o luăm în pază“, a explicat directorul Drâgnei.
Sancţiuni la proprietari
Până una-alta, poliţia – ajutată de silvicultori – s-a apucat să întocmească dosare penale sau contravenţionale tuturor celor care au tăiat ilegal arborii, chiar şi de pe propria proprietate, dacă nu au respectat normele legale de tăiere a copacilor în regim silvic. Şi cum nimeni n-a făcut-o, ci toţi au tăiat de capul lor, numărul celor cercetaţi pare să fie de ordinul sutelor. Până vineri, oamenii legii confiscaseră deja de la cetăţeni câteva sute de metri cubi de masă lemnoasă tăiată ilegal. Materialul lemnos va fi preluat în custodie de Direcţia Silvică până la clarificarea situaţiei.
Culmea este că zona forestieră cu pricina avea o vârstă suficientă pentru a putea fi tăiată de proprietari absolut legal, dacă îndeplineau anumiţi paşi prevăzuţi de legislaţia în vigoare. Însă, unde nu-i cap, vai de… pădure…
