Turiştii care vin la Târgu Jiu să viziteze operele din Parcul Central sau din Parcul Coloanei Infinitului nu pleacă fără un suvenir Brâncuşi, pus la dispoziţie de Centrul de Cultură şi Artă.
Municipalitatea din Târgu Jiu a început să înregistreze mici profituri din exploatarea turistică a Ansamblului Sculptural „Constantin Brâncuşi“. Cu toate că a luat startul foarte târziu în comerţul cu suveniruri Brâncuşi, adică abia din luna aprilie a anului trecut, primăria a început să vândă din ce în ce mai bine obiectele ce reproduc imaginea operelor brâncuşiene.
Conform unei statistici a Centrului de Cultură şi Artă „Constantin Brâncuşi“ din Târgu Jiu, instituţia a vândut anul trecut peste 22.000 de suveniruri. După cum admit chiar reprezentanţii primăriei, potenţialul este mult mai mare, având în vedere valoarea operelor lui Constantin Brâncuşi şi numărul tot mai ridicat de vizitatori. Conducerea Centrului se aşteaptă ca în următorii ani numărul suvenirurilor ce reproduc imaginea operelor sculptorului născut la Hobiţa să se dubleze sau să se tripleze.
Paşi timizi
Punerea târzie pe piaţă a suvenirurilor Brâncuşi a fost cauzată de anii de procese în care Primăria Târgu Jiu a încercat să obţină în instanţă dreptul de folosinţă a imaginilor cu operele brâncuşiene: Masa Tăcerii, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor sau Coloana Infinitului. Întrucât deţinătorul drepturilor de imagine asupra sculpturilor din piatră, respectiv metal pe care Constantin Brâncuşi le-a lăsat la Târgu Jiu este canadianul Theodor Nicol, primăria nu a reuşit să pună pe piaţă suvenirurile, până când nu a ajuns la o înţelegere cu VISARTA. Societatea amintită îl reprezintă în România pe Theodor Nicol şi negociază în numele acestuia orice iniţiativă legată de folosirea imaginii Coloanei Infinitului, a Mesei Tăcerii sau a Porţii Sărutului. O parte din sumele obţinute din comercializarea produsele marca „Brâncuşi“ vor intra în contul VISARTA, respectiv al lui Theodor Nicol. A fost însă un compromis la care edilii de la Târgu Jiu au fost obligaţi să recurgă, în special în condiţiile în care demersurile în instanţă nu s-au bucurat de prea mare succes.
Vederile sunt la mare căutare
Cele mai vândute produse care sunt create plecând de la imaginea operelor lui Constantin Brâncuşi sau chiar de la imaginea sculptorului sunt vederile. Numai anul trecut au fost vândute peste 13.000 de vederi simple şi lenticulare. Căutate sunt şi brelocurile, pliantele cu informaţii despre operele brâncuşiene, insignele metalice, insignele cu magnet. Reprezentanţii Centrului de Cultură şi Artă „Constantin Brâncuşi“ mai vând căni sau plachete, valoarea totală a sumelor încasate de când au fost puse în vânzare suvenirurile se apropie de 30.000 de lei.
„Este o perioadă de doar câteva luni pe anul trecut, însă începutul este promiţător. Potenţialul este însă mult mai mare, dacă ne gândim că alţii din afară au opere mai puţin valoroase cu alţi artişti şi câştigă sume mult mai importante din astfel de activităţi. Operele lui Brâncuşi se vând în străinătate la marile case de licitaţii cu zeci de milioane de dolari, fiind unul dintre cel mai bine cotaţi artişti din toate timpurile. Trebuie să profităm şi noi de ceea ce avem în ţară, pentru că este o moştenire a cărei valoare este inestimabilă. Turismul cultural în jurul lui Brâncuşi şi nu numai este un domeniu care trebuie să aibă prioritate“, a declarat Sorin Lory Buliga, directorul Centrului de Cultură şi Artă „Constantin Brâncuşi“ din Târgu Jiu, care îşi are sediul în fosta casă în care sculptorul a locuit în perioada 1937-1938, când a fost construit Ansamblul „Calea Eroilor“.
