Acasă Local Istoria plugului

Istoria plugului

-

În această perioadă, în satele româneşti, copiii sau oamenii maturi merg la colindat. Colindele reiau, într-o variantă epică, activităţile desfăşurate de oameni în timpul anului, iar colindătorii fac urări legate de aceste activităţi.
În dimineaţa zilei de 1 ianuarie se cântă „Pluguşorul“. Deşi „Pluguşorul“ tradiţional se regăseşte în câteva zeci de variante, acestea au multe elemente comune. În toate se regăsesc ocupaţiile agricultorului, de la aratul ogorului până la măcinatul grâului. Specialiştii din domeniul tradiţiilor populare care s-au ocupat de istoria „Pluguşorului“ au ajuns la concluzia că este un obicei străvechi, transmis, pe cale orală, din generaţie în generaţie. Nu au găsit  multe dovezi scrise. Şi totuşi, deşi nu avem dovezi scrise, se poate accepta că acest obicei, legat de aratul ogorului, a apărut după ce omul a inventat plugul.
În acest context, o să vă spun, în câteva cuvinte, istoria plugului, un instrument agricol străvechi, dar care se mai utilizează şi azi, atât în forme modernizate, cât şi în forme foarte apropiate de cele iniţiale. Poate de aceea se mai păstrează şi colinda „Pluguşorului“.
    
Legenda plugului

O legendă din mitologia elenă spune ca Triptolemus, regele oraşului Elensis din peninsula greacă Attica, a fost inventatorul plugului. Zeiţa agriculturii, Demeter, l-a învăţat pe regele Triptolemus cum să lucreze pământul, i-a dăruit un car tras de armăsari înaripaţi şi i-a poruncit să cutreiere ţara pentru a-i învăţa pe locuitori meşteşugul agriculturii. La marginea unui sat, regele a găsit căzut de-a lungul drumului un copac care semăna cu plugul de azi. I-a pus nişte coarne de cerb, l-a legat de armăsarii dăruiţi de zeiţa Demeter şi a început să are ogoarele.

Începuturi

Istoria adevărată nu diferă cu mult de legendă, iar elementele de creativitate, specifice unei invenţii, sunt legate de adăugarea unor elemente suplimentare, cum sunt coarnele, pentru a elimina unele dezavantaje.
Sub ruinele oraşului antic Ur, situat pe valea Eufratului şi locuit de vechii sumerieni în urmă cu aproape 6.000 de ani, s-au descoperit desene care pot fi considerate file ale unui manual de agricultură, în care apare imaginea  stilizată a unui plug.
Geto-dacii, strămoşii noştri, foloseau un plug construit în întregime din lemn. În epoca fierului, partea tăietoare a plugului, numită brăzdar, a fost confecţionată din fier după model celtic. Apoi, în secolul II î.Hr, a fost adoptat  brăzdarul roman, care era mai lat şi avea un randament mai bun. Strămoşii noştri l-au perfecţionat, dându-i forma unei bare aplatizate, cu vârful triunghiular, adâncit ca o lingură, prevăzut cu o nervură mediană şi terminat cu un cârlig de fixare. Datorită acestor îmbunătăţiri, s-a creat fierul de plug de tip dacic. Cu unele modificări, plugul de lemn cu brăzdar de fier a fost folosit în gospodăriile ţărăneşti din România până la începutul secolului XX, adică până în vremea răscoalei ţărăneşti de la 1907. Romanii foloseau în secolul I, adică pe vremea lui Traian, un plug ale cărui coarne se sprijineau pe un cadru cu roţi.

Istoria modernă

În 1833, americanul John Lane a inventat plugul de fier. Doi ani mai târziu, în 1835, în cadrul Societăţii de Agricultură, înfiinţată în Muntenia sub patronajul domnitorului Al.I. Ghica, s-a luat iniţiativa de a încerca şi câteva unelte agricole importante, printre care şi plugul de fier. În acest scop a început la Bucureşti, sub conducerea dr. Zucker, un curs pentru pregătirea meseriaşilor români.
În 1838, cu zece ani înaintea Revoluţiei de la 1848, s-a înfiinţat o şcoală de agricultură, unde se predau cunoştinţe de maşini şi unelte agricole. Apoi, în 1840, au fost înfiinţate la Bucureşti şi Cluj primele ateliere de maşini agricole, care fabricau şi pluguri de fier pentru tracţiunea animală, a căror utilizare este atestată oficial până în 1947, dar pe care le mai vedem prin satele româneşti şi astăzi.
În 1843 se vorbea despre o maşină de arat, inventată de Grigore Avram din Iaşi, care necesita forţa de tracţiune a 12 boi.
În 1850, mecanicul englez John Fowler a realizat un plug acţionat cu ajutorul  unei locombile şi tractat prin cablu.
Românul Constantin Râureanu, absolvent al Şcolii de Arte şi Meserii din Bucureşti, trimis la specializare în Franţa, a realizat între 1862 şi 1864 un plug pentru care a obţinut medalia de argint a Academiei de Agricultură din Paris.
În 1890, I.N. Danielescu a obţinut medalia de argint la Expoziţia Universală de la Paris pentru un plug-sapă utilizat în cultura sfeclei de zahăr. Vă reamintesc că, în anul precedent, 1889, la Expoziţia Universală de la Paris s-a inaugurat Turnul Eiffel.
În 1878 s-a înfiinţat la Craiova primul atelier de fabricat şi reparat maşini agricole, sucursală a firmei Clayton-Shussliworth din Lincoln, Anglia. Fabrica s-a dezvoltat începând cu 1893 prin asocierea cu firma austro-ungară Richard-Graepel, iar apoi şi cu alte ateliere de profil din zonă.

Plugul… viitorului

Deşi plugul de arat are o istorie milenară, se pare că are şi un viitor milenar pentru că minţi omeneşti aprinse s-au gândit deja la… plugul spaţial. Plugul spaţial este un instrument agricol utilizat în prima fază a pregătirii suprafeţelor corpurilor cereşti lipsite de atmosferă sau cu protoatmosferă, de dimensiuni mici, mari şi prea mari, indiferent de culoare, textură, temperatura medie anuală şi compoziţia chimică primară, în vederea plantării rasei umane.

Stimaţi cititori!

Acum, la cumpăna dintre ani, vă urez ca aşa cum brăzdarul plugului scormoneşte pământul şi aduce la lumină roadele sale, aşa şi imaginaţia  dumneavoastră să scormonească ogorul minţii şi să aducă la lumină idei care să  fie utile semenilor noştri.

La mulţi ani!
Gheorghe Manolea

ȘTIRI VIDEO GdS

1 COMENTARIU

DSP Dolj a suspendat activitatea în sala de sport de la Leu

Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică Dolj au fost în control la sala de sport de la Şcoala Gimnazială „Nica Barbu Locusteanu“ din Leu, în urma articolului din Gazeta de Sud prin care se semnalau condiţii improprii pentru copii.