Contestaţiile la adresa desemnării de către şefii celor 27 de state membre a noii conduceri a Uniunii Europene sunt încă departe de a lua sfârşit, ele ajungând să fie subiect de dispute şi la actuala sesiune a Parlamentului European ce se desfăşoară la Strasbourg. Dacă desemnarea belgianului Herman Van Rompuy în postul de preşedinte a fost „înghiţită“ cu mai mare uşurinţă, fiind considerată „rod al unui compromis“, dar susţinută, totuşi, de performanţele sale de „conciliator“ în propria-i ţară, lucrurile par a lua o turnură mai complicată în cazul laburistei britanice Catherine Ashton, fost comisar european pentru comerţ, desemnată a fi Înalt Reprezentant pentru Afacerile Externe Europene. Comisia pentru Afaceri Externe a PE, în cadrul căreia a fost pusă în cauză capacitatea doamnei Ashton de a exercita funcţia de şef al diplomaţiei europene şi, implicit, de adjunct al preşedintelui Comisiei Europene, a decis să o supună unei forme de audieri preliminare. Aceasta va avea loc pe 2 decembrie, imediat după intrarea oficială în noua funcţie şi intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Jaume Duch, purtătorul de cuvânt al PE, a precizat că audierea din 2 decembrie nu se va substitui audierii la care urmează să fie supuşi toţi membrii viitoarei Comisii Europene, programată pentru 11 ianuarie. „Este vorba de a-i da doamnei Ashton un prim credit pentru doar două luni“, a precizat eurodeputatul conservator german Elmar Brok. „Vom examina îndeaproape şi fără idei preconcepute desemnarea doamnei Ashton la conducerea diplomaţiei europene“, a declarat, la rândul său, alt deputat conservator german, Werner Langen. Socialistul francez Pierre Moscovici, fost ministru pentru afaceri europene, afirmă într-un interviu pentru cotidianul Le Matin că toţi „cei 27 au ales un ministru de externe european, în persoana doamnei Ashton, despre care se ştia că este totalmente incompetentă şi lipsită de experienţă diplomatică (…), pe care nu ne-o putem imagina drept interlocutoare a doamnei Hillary Clinton“. O adevărată avalanşă de reproşuri faţă de această alegere a fost lansată în cadrul unei întâlniri cu presa a conducerii grupului verzilor. Copreşedintele grupului ecologiştilor, Daniel Cohn-Bendit, cu binecunoscutul său ton virulent, şi-a exprimat îndoiala că viitoarea şefă a diplomaţiei UE va acţiona realmente în favoarea politicii externe europene. Este greu de crezut că Ashton va promova o politică externă europeană, în condiţiile în care Marea Britanie s-a opus în permanenţă, de-a lungul negocierilor pentru Tratatul de la Lisabona, unei politici externe europene, a reamintit Cohn-Bendit. Ea se va afla într-o mare dificultate: dacă va promova politica externă europeană, va avea probleme cu parlamentul britanic, iar dacă va fi în favoarea politicilor externe naţionale, cum doreşte Marea Britanie, va avea probleme cu Parlamentul European. Liderul ecologist a reamintit, de asemenea, că însăşi denumirea funcţiei de „ministru de externe“ al UE nu a fost acceptată de Marea Britanie, ea fiind autoarea titlului de Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe Europene. La fel stau lucrurile şi în privinţa Cartei drepturilor omului, de la care Marea Britanie a pretins o derogare ce figurează ca anexă la Tratatul de la Lisabona. Din motivele expuse mai sus, liderul ecologist a mers până la a fi sceptic că Ashton va fi confirmată în noua funcţie, pentru care are nevoie de votul majorităţii. Cohn-Bendit este însă contrazis de declaraţii ale liderilor grupurilor europarlamentare PPE sau ALDE, ca şi de opinii ale altor europarlamentari, conform cărora desemnarea doamnei Catherine Ashton în noua funcţie nu va fi blocată de PE, dat fiind că are în spate susţinători cu greutate în plan european. Un europarlamentar mai vârstnic, din Est, ce a dorit să-şi păstreze anonimatul, relata că, atunci când Angelei Merkel i s-a atras atenţia că propunerea susţinută de Domnia sa nu este cea mai potrivită, Ashton recunoscând personal că nu are experienţă diplomatică, ar fi răspuns cu sintagma „Ce dacă, poate să înveţe pe parcurs!“. „Oare unde şi când am mai auzit noi o astfel de sintagmă?“, a adăugat acelaşi parlamentar.
Maria CORA (corespondenţă din Strasbourg)
