22 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalNicolae Paulescu şi istoria insulinei

Nicolae Paulescu şi istoria insulinei

Este de datoria noastră să ne cunoaştem marile valori umane şi să le facem cunoscute semenilor noştri deoarece identitatea unui popor este legată şi de personalităţile care s-au impus pe plan profesional în comunitatea ştiinţifică internaţională. Una dintre aceste personalităţi, mai mult sau mai puţin controversată pentru convingerile sale ideologice, şi-a legat numele de tratarea diabetului, de pancreină, de insulină. Din păcate, nu s-a putut bucura de recunoaşterea oficială pe care o merita.

Nicolae Constantin Paulescu, unul dintre precursorii descoperirii insulinei, s-a născut în Bucureşti pe 8 noiembrie 1869. Tatăl său, Costache Paulescu, era negustor, iar mama sa Maria, casnică. După studiile elementare, s-a înscris la actualul Colegiu Naţional „Mihai Viteazul“ din Bucureşti. În perioada liceului şi-a format o cultură vastă prin numeroase lecturi din domeniile literaturii, artei, ştiinţelor naturale.
Nicolae Paulescu a studiat medicina la Paris, începând cu anul 1888, obţinând în 1897 titlul de doctor în medicină cu teza „Recherches sur la structure de la rate“ („Cercetări asupra structurii splinei“). A lucrat în spitalele din Paris, (1891-1894) cu Étienne Lancereaux – ilustrul clinician şi anatomo-patolog al epocii, cu care a publicat (1903-1928) o lucrare monumentală – „Traité de médicine“, în patru volume. În perioada 1897-1898, a urmat cursuri de chimie biologică şi fiziologie generală la Facultatea de Ştiinţe din Paris şi a obţinut titlul de doctor în ştiinţe cu lucrările „Cercetări experimentale asupra modificărilor ritmului mişcărilor respiratorii şi cardiace sub influenţa diverselor atitudini ale corpului“ şi „Cauzele determinante şi mecanismul morţii rapide consecutivă trecerii de la poziţia orizontală la poziţia verticală“. Apoi, în 1901, a obţinut un titlu de doctor în chimie biologică cu teza „Étude comparative de l’action des chlorures alcalines sur la matière vivante“.
Deşi se bucura de un imens interes în cercurile ştiinţifice internaţionale şi de susţinere materială în cercetările sale, a preferat să se întoarcă în ţară, unde a fost numit profesor de fiziologie la Facultatea de Medicină din Bucureşti (1904-1931), calitate în care a desfăşurat o amplă activitate ştiinţifică în fiziologia medicală, metabolismul glicogenului, diabetul, rolul pancreasului în asimilaţia nutritivă, coagularea sângelui hepatic, mecanismul morţii subite, anevrismele etc. Pe baza cercetărilor asupra fiziologiei hipofizei şi epifizei, a elaborat o metodă originală (1906) de extirpare a hipofizei la câine, pe cale temporală, care ulterior va fi aplicată în chirurgia hipofizei la om. De asemenea, a obţinut rezultate extrem de importante privind structura splinei.

Descoperiri în folosul medicinei

Deşi în cercetările sale a abordat un spectru larg, principala preocupare a fost în domeniul glandelor endocrine: hipofiza, tiroida, suprarenala şi pancreasul. A început aceste cercetări în 1911, iar după multe cercetări reuşeşte să obţină un extract apos de pancreas. Foloseşte acest extract pentru reducerea glicemiei la câini şi obţine rezultate concludente. A denumit acest hormon cu acţiune antidiabetică „pancreină“. În anii primului război mondial a scris un tratat în trei volume, „Traité de Physiologie Médicale“, în care au apărut, pentru prima dată, rezultatele sale experimentale legate de secreţia endocrină pancreatică. În sesiunea din 23 iulie 1921 a Societăţii de Biologie, a făcut patru comunicări legate de acţiunea extractului pancreatic, comunicări care au fost publicate în Comptes rendus des siéances de la Société de Biologie et de ses filiales, 1921, vo. LXXXV, nr.27, Paris. Titlul acestor comunicări: „Rescherches sur le rôle du pancréas dans l’assimilation nutritive“. O lună mai târziu, a publicat în revista de belgiană de specialitate Archives Internationales de Physiologie, din 31 august 1921, un articol despre descoperirea hormonului antidiabetic produs de pancreas, numit de Nicolae Paulescu pancreină. Titlul articolului: „Rescherches sur le rôle du pancréas dans l’assimilation nutritive“. Mai mult, după câteva luni, începe introducerea ei în terapeutică. Rezultatele obţinute în primele tratamente a bucurat enorm lumea medicală şi nu numai deoarece, pentru prima dată, mii de pacienţi diabetici muribunzi au fost redaţi vieţii.

În galeria marilor fiziologi ai lumii

În februarie 1922 Frederik. G. Banting şi Charles H. Best au publicat un articol în care se prezentau rezultatele experimentale obţinute prin aplicarea insulinei, noua denumire a hormonului pancreatic, şi care confirmau concluziile lui Paulescu. Deşi acest articol a apărut după articolul lui Paulescu, Premiul Nobel pentru Medicină din 1923 a fost acordat cercetătorilor canadieni Frederick Banting, pentru activitatea experimentală desfăşurată, şi lui John James Rickard Macleod, pentru utilizarea insulinei în practica clinică, deşi meritul principal l-a avut biochimistul Collip, care a reuşit să purifice extractul pancreatic făcându-l administrabil om.
Pe 10 aprilie 1922, N. C. Paulescu a depus la Oficiul Român de Brevete descrierea cu titlul „Pancreina şi procedeul fabricaţiei ei“, pentru care a obţinut brevetul 8322.
Nicolae Paulescu s-a stins din viaţă pe 19 iulie 1931, în Bucureşti.
În 1969, din fericire pentru noi, diabetologul scoţian Ian Murray a vrut să scrie un istoric al descoperirii insulinei şi a constatat că Paulescu publicase primul lucrări valoroase în care a descris cu lux de amănunte acţiunile hormonului antidiabetic pancreatic. Ulterior, după aproape trei sferturi de veac, Paulescu revine, în mod oficial, în galeria marilor fiziologi ai lumii. În 1990, a fost ales, post-mortem, membru al Academiei Române. În 1993, a fost înfiinţat la Bucureşti Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice care poartă numele Nicolae Paulescu.
Ca recunoaştere a meritelor sale în descoperirea medicală a secolului XX, insulina, anul 2001 fost desemnat „Anul Paulescu“. O dovadă că adevărul este o valoare imprescriptibilă

Gheorghe MANOLEA

 

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS