14.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalRomii, pro sau contra?

Romii, pro sau contra?

Campanie antidiscriminare

De ce nu merg copiii romi la şcoală? De ce nu sunt educaţi? De ce trăiesc unii ţigani în bordeie, aproape îngropaţi în pământ, şi de ce fraţii lor, mai avuţi, îşi măsoară bogăţia în numărul turnuleţelor de pe acoperişurile vilelor? De ce unii fură, dar şi de ce sunt luaţi toţi „la pachet“ drept infractori? De ce cerşitul este astăzi meseria de bază, în vreme ce vechile lor tradiţii au fost aproape date uitării? De ce sunt huliţi de etnia majoritară, de români? Iar întrebările ar putea continua la infinit. Săptămâna trecută, o delegaţie formată din jurnalişti din presa centrală şi locală, reprezentanţi SPER – programul guvernamental Stop Prejudecăţilor despre Etnia Romă – şi lideri locali ai organizaţiilor pentru romi au descins în localităţi doljene şi cartiere craiovene în care populaţia majoritară este de etnie romă. Scopul? Acela de a răspunde la aceste întrebări, de a informa şi conştientiza populaţia despre realităţile comunităţilor de ţigani, obiectivul final fiind „accelerarea implementării Strategiei Naţionale de Îmbunătăţire a situaţiei romilor“ – aşa cum prevede Proiectul PHARE 2006.

Timp de trei zile, comunităţile de romi din Craiova şi mediul rural din Dolj au fost luate la puricat. Acţiunea a început cu o întâlnire oficială cu liderii locali ai romilor şi reprezentanţi ai unor instituţii importante.   

Prima zi. Joi, la amiază, terasa restaurantului Green House. La o masă lungă şi aurie iau loc, pe rând, organizatori, gazde şi invitaţi. Ciprian Necula, coordonator SPER, expertiza comunităţii rome, Irina Georgescu, asistent PR SPER, Mirela Sandu, expert Birou 4 Sud-Vest Oltenia – Agenţia Naţională pentru Romi, Alin Banu, preşedintele Asociaţiei TRUST (Tinerii Romi pentru Unitate, Solidaritate şi Transparenţă), Vasile Velcu Năzdrăvan, preşedintele Uniunii Romilor din Craiova, Ion Bâlteanu, preşedintele organizaţiei doljene a cărămidarilor, Lucian Cherata, inspector pe problema romilor, şi Lelioara Nicola, inspector general la Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj, jurnalişti din presa locală şi centrală. Întâlnirea are ca scop dezbaterea dificultăţilor cu care se confruntă comunitatea romilor din Dolj, dar şi felul în care sunt percepuţi ei de populaţia majoritară.

O falsă „pată neagră“?

Abandonul şcolar, infracţionalitatea, marginalizarea de către societate, lipsa jocurilor, ce duce la furturi şi cerşetorie, tradiţiile care impun anumite reguli de viaţă neacceptate de către români, meseriile tradiţionale fără căutare în vremurile actuale sunt subiecte pe larg discutate de cei prezenţi. „Rata infracţionalităţii a scăzut mult în rândul romilor din Craiova. Porecla pe care a primit-o oraşul nostru – «pata neagră a ţării» este fără fundament. De fiecare dată când se petrece vreun eveniment negativ aici, acesta se pune pe nedrept în cârca romilor“, ia cuvântul Mirela Sandu, expertul Agenţiei Naţionale pentru Romi. Se aduce în discuţie cazul Mailat. De ce toată lumea spune că e ţigan? Ştie cineva cu certitudine ce etnie are? De alături, cunoscutul lider al minorităţii, Vasile Velcu Năzdrăvan, completează prompt. „Ţiganii sunt condamnaţi pentru tradiţiile lor. Presa şi autorităţile locale intrepretează greşit aspecte ale culturii ţigăneşti. Dau exemplul unui conflict apărut la spital, când una dintre fetele noastre a fost furată. Evenimentul a fost criticat, pentru că nimeni nu a înţeles ce înseamnă acest lucru pentru noi“.

Educaţia, în statistici

Discuţiile se încing. Aşa cum era de aşteptat, se formează două tabere: pe de o parte, Inspectoratul Şcolar Dolj, acuzat că nu oferă suficiente condiţii şi motivaţii copiilor romi, pe de alta, reprezentanţii minorităţilor, argumentând lipsa de educaţie a ţiganilor prin ostilitatea cu care sunt priviţi. Pentru o imagine mai clară, se oferă date statistice de ambele părţi: cei peste 20.000 de ţigani, câţi numără Craiova neoficial, trimit la şcoală aproximativ 70-75% din numărul de copii cu vârsta de şcolarizare. 20% dintre minori sunt analfabeţi. 500 de romi trecuţi de vârsta şcolarizării accesează programe de educaţie. Mulţi elevi romi merg la olimpiadele de limba română şi limba romani. Nu există profesori romi titulari, ci doar suplinitori. La facultate intră anual aproximativ 100 de romi declaraţi.

Tradiţia ţigănească, pervertită de şcoală

Rata abandonului este scăzută, dar dictată de specificul cultural: căldărarii îşi lasă băieţii la şcoală până în clasa a opta, iar pe fete – până în clasa a patra. „Prin tradiţie, se face tocmirea căsătoriei, iar fata nu mai are voie să plece de acasă ca o garanţie a purităţii, a cuminţeniei“, menţionează inspectorul Cherata. Absenteismul este o problemă reală, cauzată de migraţia externă şi internă. Romii tradiţionali nu colaborează cu şcoala, o consideră o instituţie care le perverteşte tradiţia. Sunt neîncrezători, din pricina îndelungatei marginalizări. Argumentele pro şi contra se succed cu repeziciune. Se propune un proiect de desegregare a instituţiilor de învăţământ, dar replica nu întârzie să apară: nu există o segregare direcţionată, doar şcoli în care majoritari sunt romii deoarece se află în apropierea comunităţilor lor. Se fac promisiuni de o parte şi de cealaltă, pentru colaborări strânse atât în interesul ţiganilor, cât şi al societăţii; schimb de numere de telefon, strângeri de mână. Se pleacă apoi în teren, acolo unde realitatea nu poate fi contrazisă în nici un fel.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

26 COMENTARII