http:http://www.youtube.com/watch?v=LxxdnlO6adA
http:http://www.youtube.com/watch?v=Ze9rtc0t-10
Premierul Emil Boc a promis sâmbătă, la Ocnele Mari, că la următoarea şedinţă de guvern va cere ca la prima rectificare bugetară să se aloce o parte din suma de 12 milioane de lei necesară pentru rezolvarea parţială a problemelor din această zonă.
12 milioane de lei sunt necesare pentru plata constructorilor, despăgubirile pentru o parte a cetăţenilor strămutaţi şi pentru amenajarea spaţiilor provizorii de cazare. De asemenea, premierul a spus că va cere Ministerului Economiei ca, în maximum două săptămâni, să conceapă o strategie clară pentru câmpurile III şi IV de sonde de la Ocnele Mari. Emil Boc a mers apoi să viziteze locuinţele de la Căzăneşti, aflate în construcţie, iar autorităţile locale i-au explicat necesitatea exploatării pe termen lung a sării şi saramurii de la Ocnele Mari care ajunge pe platforma chimică, afirmând şi că de aceasta depinde existenţa a 20.000 de locuri de muncă.
Premierul Emil Boc a fost asaltat de localnici din Ocnele Mari, unii dintre cei deja mutaţi din zonă cerând o reevaluare a despăgubirilor. Unii care locuiesc în zonă au întrebat unde se vor duce, iar alţii, când vor sosi banii restanţi pentru constructori. „Acum am venit aici să mă interesez exact de situaţie. Ce vă pot garanta este că fiecare dintre dumneavoastră va primi suma de bani prevăzută pe baza evaluărilor şi a legii. Cei cu casele: acum mă duc la Căzăneşti şi vreau să mă asigur că anul ăsta vor fi gata locuinţele, chiar dacă sunt prevăzute pentru 2010, luna aprilie. Vom avea o discuţie cu constructorii, iar o parte din bani îi vom da anul acesta, altă parte, la începutul anului viitor“, a spus premierul.
Soluţii
Emil Boc a promis că la şedinţa de guvern de miercuri va fi un punct special pe ordinea de zi cu situaţia de la Ocnele Mari. „În primul rând, voi trimite corpul de control al primului-ministru să facă o evaluare la toate solicitările dumneavoastră. Vor veni aici să discute tot ce mi-aţi sesizat. Apoi, miercuri voi analiza toate contractele care sunt restante, să vin să le pot rezolva aici“, a afirmat el. De asemenea, premierul a spus că la rectificarea de buget care va avea loc în luna august vor fi alocate unele fonduri pentru rezolvarea parţială a unor probleme de la Ocnele Mari. „Pentru case, la Căzăneşti fiind 20 în lucru, am vorbit cu constructorul. Avem restanţe financiare, dar vom face o rectificare de buget în luna august. Nu vă promit că dăm toţi banii, pentru că nu avem bani pentru toate nevoile ţării, vom da însă cu prioritate acolo unde se justifică. Aici, fiind o situaţie de urgenţă, vom da bani. Vom avea grijă de fiecare. Pentru fiecare locuinţă vom da şi bani începând chiar de anul acesta pe bază de despăgubire legală şi de evaluare legală“, a mai declarat Boc.
Premierul a mai spus că situaţia din zonă este dificilă. „Am văzut şi din elicopter. Situaţia, este dificilă, dar sub control. În timp destul de scurt a avut loc o prăbuşire controlată. Din punct de vedere al vieţilor omeneşti, totul este sub control, nu avem nici un pericol în acest moment. Autorităţile au făcut ceea ce trebuie“, a afirmat Boc.
Emil Boc a recunoscut că sunt restanţe din anii anteriori la plata despăgubirilor pentru noile locuinţe, pentru expertizarea terenurilor. „Miercuri, la şedinţa de guvern, voi invita responsabilii pentru a discuta acest subiect. Nu voi mai invita alte autorităţi locale, aşa cum făceam de obicei, ci numai pe cei care se ocupă de situaţia de aici, pentru a decide următoarele lucruri: finalizarea exproprierilor şi a despăgubirilor, alocarea unor sume de bani pentru terminarea lucrărilor de la Căzăneşti pentru cele 20 de familii, din care şase sunt cei care sunt implicaţi în locuinţele de aici, şi, pe baza observaţiilor, criticilor şi a sesizărilor oamenilor, voi trimite o echipă de la corpul de control să verifice dacă tot ceea ce s-a întâmplat până acum a fost corect. Voi prezenta public aceste concluzii“, a subliniat premierul.
Cod roşu
ISU Vâlcea a instituit sâmbătă cod roşu la Ocnele Mari, după ce tavanul cavernei din Câmpul I de sonde s-a prăbuşit, la circa 70 de metri adâncime. Două familii din cele 19 aflate în zona de risc au fost evacuate, o bătrână, Ciriperu Ana, fiind cazată într-un apartament pus la dispoziţie de autorităţile locale, iar familia Hodorog, formată din două persoane, la tabăra de la Ocniţa.
Circulaţia rutieră înspre şi dinspre Ocnele Mari a fost restricţionată, iar craterul format sâmbătă dimineaţă este înconjurat de forţe de ordine, care au interzis accesul populaţiei.
Fenomenul de sâmbătă face parte dintr-un plan de prăbuşire controlată a tavanului cavernei din Câmpul I de sonde, o fostă exploatare de sare care se află în pericol de surpare. Prăbuşirea s-a petrecut mai devreme, autorităţile susţinând însă că ţin situaţia sub control.
La mijlocul lunii trecute, la Ocnele Mari a început prima fază a prăbuşirii controlate a tavanului cavernei din Câmpul I de sonde, iar specialiştii au estimat atunci că acţiunea ar putea dura aproximativ cinci luni.
În cadrul procesului urma să se creeze presiune în caverna care conţine aproximativ un milion de metri cubi de saramură, prin prăbuşirea controlată a tavanului. Apoi, o parte din cantitatea de saramură urma să fie extrasă, cu ajutorul a trei pompe, şi dirijată, prin conducte, spre platforma chimică Râmnicu Vâlcea, la Uzinele Sodice Govora şi Oltchim Râmnicu Vâlcea, iar altă parte să fie preluată de un lac de acumulare.
Potrivit coordonatorului programului, profesorul Florin Zamfirescu, de la Facultatea de Geografie Bucureşti, acţiunea ar fi putut să dureze aproximativ cinci luni, echipa de specialişti încercând să facă tot ce se poate pentru a evita dezastrul din anul 2001. Atunci, după prăbuşirea tavanului unei grote, s-a creat o groapă cu diamentrul de peste o jumătate de kilometru, saramura a ţâşnit din pământ, un sat a fost inundat, iar râul Olt, poluat.
Exploatarea sării a început la Ocnele Mari în anul 1961, în sol injectându-se apă care o dizolva, saramura rezultată fiind dirijată spre platforma chimică din Râmnicu Vâlcea. De-a lungul anilor, golurile subterane s-au unit, formându-se o cavernă cu peste un milion de metri cubi de saramură.
