Parlamentul European şi-a ales, cu majoritate de voturi, noul preşedinte pentru prima jumătate a actualei legislaturi, în persoana polonezului conservator Jerzy Buzek, de 68 de ani.
Observatorii, corespondenţii de presă prezenţi la actuala sesiune a PE consideră alegerea lui Buzek la preşedinţia PE drept un „moment istoric“, care pune definitiv capăt deosebirii între vechii şi mai noii membri ai Uniunii Europene. „Dacă la vot ies învingător, declara Buzek, consider că deosebirea dintre vechii şi noii membri ai Uniunii va dispărea. Nu demult, adăuga el, o cortină de fier îi separa pe cei nou-veniţi în UE în 2004 de cei care se aflau în Uniune de mai multă vreme. Noi vrem ca această deosebire să dispară şi suntem convinşi că aşa va fi“. În opinia analiştilor, semnificativ a fost şi numărul de voturi în favoarea lui Buzek: 555 din cele 713 voturi exprimate (69 de buletine nule), deşi, pentru a fi ales, el avea nevoie de 323. Contracandidata sa, deputata suedeză de extremă stânga Eva-Britt Svensson, a obţinut doar 89 de voturi. Rezultatul nu a fost totuşi o surpriză, afirmau ieri mai toţi ziariştii. Căci, în zilele care au precedat sesiunea, în numeroase comentarii, opinii apărute în presa europeană era dată ca sigură alegerea lui Buzek, pentru care premierul polonez şi alţi diplomaţi ai Varşoviei au desfăşurat un intens lobby, iar între grupurile europarlamentare au avut loc aprinse dezbateri. De altfel, şedinţa plenară de marţi a fost precedată de difuzarea la Centrul de presă a unei Declaraţii comune semnate de Joseph Daul, în numele grupului parlamentar PPE, de Martin Schultz, în numele grupului socialiştilor, şi de Guy Verhofstadt, în numele grupului liberal ALDE, în care se sublinia că, din dorinţa de a garanta stabilitatea PE, ca expresia cea mai profundă a democraţiei şi a integrării europene, semnatarii acestui document au convenit ca PE să fie prezidat de Jerzy Buzek, din partea PPE, în prima jumătate a legislaturii 2009-2014, iar în a doua jumătate, de un reprezentant al grupului socialiştilor. De asemenea, se mai arată în declaraţia amintită, conştienţi de provocările impuse de criza economică şi financiară, de necesitatea de a răspunde îngrijorării crescânde a cetăţenilor UE, legată de locul de muncă şi calitatea vieţii lor, semnatarii declaraţiei au convenit asupra creării unei „comisii temporare“ având misiunea de a evalua criza actuală, cauzele şi consecinţele ei şi de a propune o strategie europeană coordonată vizând ieşirea din criză şi prevenirea repetării ei. Ea va fi prezidată de un reprezentant al grupului liberal ALDE şi va avea ca raportor un membru al grupului socialiştilor.
„Pentru prima dată, nu mai vorbim de Europa de Vest şi de Europa de Est“
Alegerea lui Jerzy Buzek la conducerea PE a fost susţinută de toate grupurile parlamentare, iar rezultatul votului a fost anunţat în aplauzele întregului Hemiciclu strasbourghez. Joseph Daul, din partea Partidului Popular European (PPE), sublinia în luarea sa de cuvânt că „este pentru prima dată când putem vorbi de o Europă unită, simbolul acesteia fiind tocmai actualul preşedinte al PE“.
Martin Schulz, în numele Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor, a declarat că alegerea lui Jerzy Buzek reprezintă un eveniment istoric, având în vedere că în 2009 se aniversează 20 de ani de la căderea zidului Berlinului şi şase ani de la aderarea Poloniei la UE. Faptul că azi a putut fi votat preşedinte al Parlamentului European un reprezentant al Solidarnosc, fost premier polonez, demonstrează că „visul pentru pace şi libertate poate deveni realitate“. Guy Verhofstadt, liderul grupului liberal, a menţionat că preşedintele PE se va putea baza pe sprijinul acestui grup. Obiectivul trebuie să fie crearea unei Uniuni Europene mai integrate, în special în acest context dificil în care trebuie elaborată o strategie pentru ieşirea din criza economică şi financiară actuală.
Rebecca Harms, din partea grupului Verzilor, a declarat că alegerea lui Buzek reprezintă o onoare pentru Parlamentul European şi şi-a exprimat speranţa că pe durata acestui mandat el va reuşi să întărească legăturile dintre Estul şi Vestul Europei.
Maria CORA (corespondenţă din Strasbourg)
