21.7 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalPreţ umflat la pasaj

Preţ umflat la pasaj

Costul de execuţie a pasajului subteran din centrul Craiovei a fost redus cu o treime după ce primăriei i s-a trasat limită de finanţare pentru fiecare proiect de infrastructură din cadrul Programului Operaţional Regional – Axa 1. Culmea este că surplusul nu era justificat.

Pasajul bulevardul Carol I – strada Arieş, pe sub strada A.I. Cuza, se poate face cu 22,45 milioane de euro, arată specialiştii din Primăria Craiova, care anul trecut susţineau o variantă de execuţie de 34,4 milioane de euro, sumă fără bază nici măcar în studiul de fezabilitate. Compartimentul de proiecte al primăriei a trebuit să modifice indicatorii tehnico-economici după ce, săptămâna trecută, au aflat că nu pot obţine aviz de finanţare decât pentru devize de maximum 90 de milioane de lei pentru fiecare proiect depus în cadrul Programului Operaţional Regional – Axa 1, poli urbani de creştere. Funcţionarii nu scot un cuvânt despre diferenţa de preţ şi nici despre cei 240.000 de euro pe care craiovenii i-ar fi plătit în plus în cazul devizului de 34,4 milioane de euro, având în vedere că 2% din valoarea acestuia trebuie finanţată de autoritatea locală. „Ulterior aprobării principalilor indicatori (…) a fost lansat Ghidul Solicitantului (…). În cadrul acestui document au fost prevăzute restricţii financiare legate de faptul că valoarea maximă a unui proiect ce vizează reabilitarea infrastructurii publice nu trebuie să depăşească 90 de milioane de lei“, se arată în referatul întocmit de Serviciul elaborare proiecte şi programe de dezvoltare al Primăriei Craiova. Nici o fundamentare a surplusului scos din pix. „Am înţeles că diferenţa provine din modul de execuţie, în special, şi din lucrările de deviere a unor reţele, care acum se scot din preţ. Adică nu se mai sapă pe sub pământ, aşa cum se stabilise, ci de la suprafaţă“, spune viceprimarul Teodor Sas. „Nu am alte detalii decât cele publice despre proiect. Mi s-a explicat că partea cea mai mare din diferenţă este contravaloarea lucrărilor la reţele, care iniţial fuseseră prinse în proiect, dar care nu sunt eligibile. Nu cred însă că acestea pot costa 12 milioane de euro“, afirmă arhitectul-şef al Craiovei, Mircea Diaconescu. Sever Bordu, directorul Direcţiei programe de dezvoltare, proiecte, nu a putut fi contactat.

Cine pierde?

Ciudat este că indicatorii propuşi acum sunt exact cei prezentaţi de autorul studiului de fezabilitate anul trecut, ca variantă optimă de execuţie. „Soluţia recomandată este varianta I, care presupune realizarea pasajului subteran cu secţiune transversală rectangulară cu execuţie la zi (…)“, se arată în studiul de fezabilitate de anul trecut. Avantajele variantei I, în opinia experţilor, sunt, în principal, costul „mult redus“ şi timpul de execuţie mult mai scurt decât în varianta II, cu săpătură pe sub pământ. „Devizul general al proiectului pentru Varianta I (…) are valoarea de 22.450.199 de euro (cu TVA) echivalentul a 87.555.773 de lei (cu TVA) (…)“, mai scrie în studiul de fezabilitate. Sfaturile din studiul plătit cu bani grei nu au fost urmate însă de inginerii de la Direcţia programe de dezvoltare, care au agreat alte calcule, conform cărora pasajul poate fi construit cu 130.282.563 de lei, reprezentând 33.405.190 de euro (cu TVA). Şi mai ciudat este că, dacă viceprimarul Sas a fost corect informat şi diferenţa vine din comparaţia variantelor, atunci suma înaintată nu se regăseşte nici măcar la varianta a doua de execuţie, cea mai costisitoare, cu săpătură în subteran, al cărei deviz era estimat în studiul de fezabilitate la 29.716.611 euro. Cert este că, dacă cineva îşi dorea să pună mâna pe 35 de milioane de euro, va prinde doar 23.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

9 COMENTARII