Reprezentanţii Azerbaidjanului şi ai Georgiei au anunţat în cadrul lansării oficiale de la Bucureşti a programului de cooperare în bazinul Mării Negre, cofinanţat cu fonduri europene, că implicarea în proiect va fi influenţată de conflictele cu alte două ţări participante, Armenia, respectiv Rusia.
Programul Operaţional de Cooperare „Marea Neagră 2007-2013" a fost lansat ieri la Bucureşti, în prezenţa unor oficiali din cele zece state participante (România, Bulgaria, Grecia, Turcia, Rusia, Ucraina, Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan şi Georgia), reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai principalelor organizaţii active în zona Mării Negre, potrivit NewsIn.
În cadrul întâlnirii, Giorgi Baramidze, vicepremierul Georgiei, a afirmat că este „greu de imaginat" o cooperare cu Rusia, „stat care nu respectă integritatea teritorială a Georgiei şi reglementările internaţionale", explicând că ideea de „cooperare înseamnă respect. Nu ne putem preface că totul este în regulă". De asemenea, oficialul georgian a ţinut să precizeze că 20% din teritoriul Georgiei se află sub ocupaţie rusă.
Consilierul Ambasadei Rusiei la Bucureşti pe probleme economice, Igor Mihailovici Sidorov, a spus că regiunea Mării Negre este o zonă pe harta Europei unde se dezvoltă o cooperare între statele învecinate. El nu a comentat declaraţiile oficialului georgian, care a vorbit înaintea sa.
„Succes şi o muncă rodnică", a spus Sidorov, la finalul intervenţiei.
Pe de altă parte, Seyran Mirzazade, secretar în cadrul Ambasadei Azerbaidjanului în România, a spus că programul a fost aprobat de ţara sa cu două rezerve, legate de relaţia cu Armenia. Potrivit lui Mirzazade, programul nu poate fi aplicat pe teritoriile din Azerbaidjan ocupate de Armenia. Totodată, entităţile care cooperează cu regimul separatist din teritoriile ocupate nu pot fi partenerii Armeniei în cadrul programului, a afirmat el.
În replică, reprezentantul Armeniei, Vahe Danielyan, secretar de stat în Ministerul Economiei din această ţară, a afirmat la rândul său că existenţa conflictelor nu este de bun augur pentru programele viitoare de cooperare. Oficialul armean a subliniat că „nu există nici un conflict între Armenia şi Azerbaidjan", explicând că „Armenia nu a ocupat niciodată teritoriul Azerbaidjanului, ci teritoriul Nagorno-Karabah, care nu a aparţinut niciodată Azerbaidjanului.
România, autoritate comună de management a programului
Din partea României, la conferinţă a participat şi ministrul dezvoltării, Vasile Blaga, instituţia pe care o conduce fiind autoritate comună de management a programului. El a precizat că se aşteaptă ca proiectul să primească multe cereri în perioada următoare, iar „banii vor fi utilizaţi în oricare dintre cele zece state, ceea ce înseamnă participarea la o competiţie liberă".
Potrivit sursei citate, prima cerere de proiecte va fi lansată în a doua jumătate a lunii mai. Această etapă va beneficia de fonduri de 4,6 milioane de euro, din care contribuţia Uniunii Europene va fi de 90%, restul fiind cofinanţări naţionale.
Bugetul total, comun pentru întregul program, este de 18,8 milioane de euro, din care 17,3 milioane de euro contribuţia Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat (ENPI) şi 1,55 milioane de euro – cofinanţare naţională. Participarea Turciei este finanţată prin instrumentul pentru asistenţă de preaderare, cu un milion de euro anual. În ceea ce priveşte beneficiarii programului, aceştia sunt reprezentaţi de autorităţi locale şi regionale, Camerele de Comerţ, unităţile de învăţământ, organismele cu responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului, prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă sau ONG-urile.
Programul este construit pe trei priorităţi, respectiv sprijinirea parteneriatelor transfrontaliere în vederea dezvoltării economice şi sociale bazate pe utilizarea în comun a resurselor, utilizarea în comun de resurse şi competenţe pentru protecţia şi conservarea mediului şi sprijinirea iniţiativelor culturale şi educaţionale, pentru crearea unui mediu cultural comun în bazinul Mării Negre.
