Muzică populară, mici, bere, grătare, tiribombe au împânzit, în cea de-a doua zi de Paşte, pajiştea din jurul terenului de fotbal de la Leamna, unde, în ultimii 11 ani, este organizată o sărbătoare câmpenească pentru oltenii din partea locului.
Nasul adulmecă mirosul de mici şi fumul de la grătare înainte ca ochii să prindă imaginea stadionului şi a poieniţelor din preajmă, unde şi-au făcut loc oamenii din Leamna şi cei veniţi de mai departe. Locuitorii satului s-au aşezat pe la porţi, privind echipajele de poliţie care încercau să menţină traficul civilizat. Comercianţii şi-au întins marfa pe mese şi încep acum să-i îmbie pe trecători la un mic şi-o bere, la o pereche de ochelari de soare sau la un joc cu inelele. Copiii se uită pofticioşi la păpuşile cu feţe aproape la fel de roz ca hainele de pe ele sau la maimuţele cu braţe uriaşe şi la maşinile de teren. Parcă ar mânca o îngheţată şatirată de la tanti cu şorţ alb, care stă sub umbrelă, cu spatele la ei. Ba nu, mai bine în tiribomba aia care se-nvârteşte repede, repede şi-n care nu ştii dacă ţi-e frică sau îţi place. Şi, acolo, în spate, e un castel… anul trecut n-a fost. E ca un tobogan, cu nişte perne mari pe care aluneci. Mai bine la castel… Părinţii îi potolesc cu un „mergem şi-acolo“, în timp ce-şi rotesc privirile, căutând un loc de şedere. Cât mai aproape de scenă, dar în aşa fel încât să se vadă şi lumea care mai trece, poate mai apar cunoscuţi. „Anul trecut a venit şi domnul preşedinte. Ce frumos a fost! Da’ era o-nghesuială de nu puteai s-arunci un ac! Atunci ne-au călcat şi pe pătură, era unul să cadă peste mâncarea noastră. Da’ a fost frumos!“, îşi aminteşte nea Mircea.
Un mic cald şi-o bere rece
Păpuşi cu păr galben şi roşcovan, genţi pestriţe, şoşoni şi papuci din cauciuc, mingi, baloane, tigăi şi oale din fontă, portofele negre sau maro stau cocoţate pe stinghiile din fier sau zac întinse în soare pe pături sau pe iarbă. Din loc în loc, la „răscruci“, micii sunt întorşi repede pe o parte şi pe alta, iar berea e scoasă din găleţile cu apă rece sau gheaţă pentru clienţii pofticioşi. Lângă gardurile albastre montate în jurul scenei, oamenii şi-au aşternut păturile şi şi-au scos din plase bucatele pregătite de acasă. Alţii, ghiftuiţi cu micii şi carnea de porc tăvălită pe grătar, toacă seminţe scuipând cojile în iarbă şi aţintind privirile spre scenă. Se fac ultimele pregătiri, căci băieţii de la sunet n-au găsit încă frecvenţa şi undele adecvate. Spectacolul e în întârziere şi câţiva oameni şi-au cam pierdut răbdarea: „Hai, că plecăm acasă!“. Nu se urnesc, totuşi, căci lista cu invitaţii promişi îi tentează mai mult: Ansamblul Folcloric „Maria Tănase“, Lavinia Bîrsoghe, Manuela Motocu, Aneta Sişu, Filuţa Bogdan, Marius Măgureanu, Marcu Nicolici, Constantin Enceanu, Niculina Stoican, Marius Ciprian Pop, Nineta Popa, Steliana Sima, Cornelia şi Lupu Rednic, Gheorghe Roşoga, Mariana Ionescu Căpitănescu, Mirela Zisu, Izabela Tomiţă, Alla Bogdan, Cornel Cojocaru, Costin Niţu, Angela Cheiţă, Luiza Dumitra, Cristina Giuverescu.
Distracţia celor tineri
Primele acorduri de populară strâng oamenii în jurul gardurilor. Aceştia privesc ca printre gratii la interpreţii de pe scenă.
Câţiva localnici se prind, timid, într-o horă. Unul dintre ei, surescitat de licorile sorbite până-n ora prânzului, face animaţie cu un căţeluş de câteva săptămâni, pe care-l suceşte, îl aruncă în sus, îl loveşte cu piciorul său de biped, încercând să atragă atenţia care probabil i-a lipsit mulţi ani din viaţă. Puţin mai departe, câţiva băieţi aruncă mingea de la unul la altul, neinteresaţi de spectacol. „Doar să nu se pună ploaia“, rosteşte cineva, aruncându-şi ochii spre cer. Cei tineri nu-şi fac griji. Au luat în stăpânire dealul de dincolo de stadion şi au încins grătarele de la orele dimineţii. Cei în vârstă stau pe la porţi, cuminţi, liniştiţi, unii aşteptând copiii sau nepoţii, alţii privind la bucuria şi distracţia din jur. „Stăm aici şi privim. Se aude mai bine de la noi decât de lângă scenă. Mai încolo o să luăm şi noi nişte mici…“, spun Gheorghiţa Ghiţă şi Vasilica Codiţoiu, cumnata sa. Şi-au luat nişte perne şi privesc din curtea casei, situată pe deal, chiar în faţa terenului de fotbal. „E frumos. Dar se distrează cei tineri. E rândul lor. Totul e trecător…“, rosteşte încet una dintre femei.
