Proiectul viitorului Cod penal a fost aspru criticat atât de reprezentanţi ai procurorilor şi judecătorilor, cât şi de cei ai societăţii civile, la seminarul organizat de Freedom House România, în cadrul proiectului „Iniţiativa pentru o Justiţie Curată“.
Reprezentanţi din mass-media locale s-au reunit, la sfârşitul săptămânii trecute, la Pârâul Rece, judeţul Braşov, la un seminar organizat de Freedom House România, în cadrul proiectului „Iniţiativa pentru o Justiţie Curată“, şi finanţat de CEE Trust. Oficiile de gazdă le-a făcut Cristina Guseth, directoarea Freedom House România. La acest seminar, la care a luat parte şi un reprezentant al Gazetei de Sud, s-au aflat printre invitaţi Daniel Morar, procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Horaţiu Baias, procuror DNA, Livia Săplăcan, purtătoare de cuvânt a DNA, judecătorul Cristian Danileţ, vicepreşedintele SoJust, Laura Ştefan, coordonator anticorupţie în cadrul Societăţii Academice Române (SAR), dar şi cunoscutul jurnalist de investigaţii transfrontaliere Paul Radu.
Prescripţia scapă corupţia
Una dintre cele mai dezbătute teme abordate în cadrul acestui seminar a fost proiectul noului Cod penal, pe care guvernul vrea să-l adopte în mare grabă, cel târziu până pe 15 mai, împreună cu celelalte trei coduri – de procedură penală, civil şi de procedură civilă.
Potrivit participanţilor la seminar, legiuitorul lasă impresia că vrea să sprijine corupţia, micşorând pedepsele pentru dare şi luare de mită, respectiv trafic de influenţă. Imediata consecinţă a micşorării pedepselor ar fi scăderea termenelor de prescripţie. În cazul pedepselor de până la cinci ani de închisoare, cum vor fi cele pentru fapte de corupţie în noul Cod penal, termenul de prescripţie este de maximum şapte ani şi jumătate de la data comiterii faptei.
Procurorii DNA apreciază că termenul este foarte mic, având în vedere ritmul extrem de lent în care se judecă în România dosarele de corupţie, astfel că mulţi corupţi ar putea trage de timp în instanţă să scape de sancţiune. „Dacă pedeapsa pentru infracţiunile de corupţie ar fi cu doar o zi peste cea propusă, de cinci ani de închisoare, atunci termenul de prescripţie n-ar mai fi de şapte ani şi jumătate, ci de 12 ani. Parcă e o conspiraţie în favoarea corupţilor“, a apreciat şeful DNA, Daniel Morar.
„Că furi un leu sau un milion de euro, pedeapsa poate fi la fel“
Adoptarea noului Cod penal ar avea drept consecinţă imediată o creştere bruscă a numărului infractorilor în libertate. „Părerea mea este că o primă consecinţă va fi creşterea imediată a infracţionalităţii. Mai mult, vor fi şi eliberări masive din penitenciare ale celor care vor profita de noua lege penală favorabilă. Pe de altă parte, reducerea termenelor de prescripţie a executării pedepsei va face ca mulţi urmăriţi general periculoşi, condamnaţi în România, să se întoarcă acasă, ştiind că nu mai pot fi închişi pentru că faptele lor s-au prescris“, a spus procurorul Horaţiu Baias, din cadrul Secţiei a II-a a DNA.
Dacă va intra în vigoare în actuala formă, noul Cod penal ar putea avea şi alte consecinţe dezastruoase. „După noul Cod penal nu va mai conta cuantumul pagubei. Că furi un leu sau un milion de euro, pedeapsa poate fi la fel“, a menţionat procurorul Baias. „Unele infracţiuni, care generează pagube la bugetul de stat, se vor cerceta doar la sesizarea unităţii respective. Drept urmare, directorul îşi poate pune subalternii să facă ilegalităţi, spunându-le apoi: «Staţi liniştiţi că n-o să păţiţi nimic pentru că eu n-o să fac niciodată sesizare împotriva voastr㻓, a mai spus magistratul DNA.
Nu ştii legea, scapi de puşcărie
Una dintre cele mai grave greşeli intenţionate ale legiuitorilor la întocmirea proiectului noului Cod penal o reprezintă trecerea erorii de drept penal în rândul cauzelor de neimputabilitate. Practic, orice om poate susţine în faţa judecătorului că nu ştia că fapta pe care a săvârşit-o constituie infracţiune, putând astfel scăpa de sancţiune.
Alt dezastru îl reprezintă faptul că judecătorii primesc dreptul de a renunţa la aplicarea pedepsei în cazul celor pe care îi găsesc vinovaţi. „Şi în Italia i se dă posibilitatea judecătorului de a renunţa la aplicarea pedepsei, însă numai cu condiţia ca pedeapsa acordată celui găsit vinovat să fie de cel mult doi ani de închisoare. La noi nu există nici măcar această condiţie, astfel că judecătorul poate oricând să decidă că un infractor e vinovat, apoi să renunţe la aplicarea pedepsei fără nici o oprelişte“, a explicat Laura Ştefan din cadrul SAR. „E foarte probabil ca această prevedere să fie aplicată la infracţionalitatea economico-financiară“, şi-a exprimat teama procurorul-şef al DNA, Daniel Morar
Atentat la siguranţa cetăţeanului
Procurorul Baias a vorbit şi despre modificările din cadrul reglementării circumstanţelor atenuante şi agravante. Din rândul circumstanţelor atenuante dispare „atitudinea sinceră“, astfel că infractorii nu mai au nici un motiv să fie sinceri şi să-şi recunoască fapta, nemaifiind răsplătiţi cu pedepse mai mici pentru sinceritate. Pe de altă parte, din rândul circumstanţelor agravante, va fi înlăturată „săvârşirea faptei în loc public“, fiind astfel eliminată principala cale urmată de judecători pentru acordarea unor sancţiuni mai aspre în cazul multor infracţiuni săvârşite cu violenţă sau contra patrimoniului.
Nu în ultimul rând, s-a prevăzut şi o cale de scăpare pentru „gulerele albe“, infractorii cu studii. Judecătorii vor fi obligaţi să stabilească astfel cuantumul pedepsei şi în funcţie de „nivelul de educaţie“, dând sancţiuni mai mici celor cu studii înalte. Pedepse mai mici vor fi nevoiţi însă să dea şi persoanelor cu „situaţie familială dificilă“, reglementare care va da un nou avânt celor care fură şi au mulţi copii, aceştia putând scăpa ieftin, chiar fără puşcărie, indiferent câte furturi vor săvârşi.
Magistratul DNA Horaţiu Baias a atras atenţia şi asupra reducerii drastice a pedepsei pentru infracţiunea de violare de domiciliu în formă simplă: „Pentru această faptă nu vom mai obţine arestarea preventivă a inculpatului din cauză că pedeapsa a scăzut sub doi ani de închisoare. După părerea mea, asta reprezintă un atentat la siguranţa cetăţeanului“.
„Opriţi codurile!“
Percepând adoptarea noilor coduri, în special a celui penal, în actuala formă drept un
dezastru pentru societatea românească, mai multe organizaţii nonguvernamentale au iniţiat campania „Opriţi codurile!“, care este sprijinită de Transparency Internaţional România, Societatea Academică Română (SAR), Asociaţia Pro Democraţia, Agenţia de Monitorizare a Presei şi de Asociaţia Patronală a Editorilor Locali (APEL). Iniţiatorii campaniei nu se opun adoptării noilor coduri, ci doresc „să discutăm pe marginea lor pentru a găsi cele mai bune reglementări“, după cum a menţionat Laura Ştefan, coordonator anticorupţie în cadrul SAR.
